RANDUIALA PENTRU TIMPUL SI CHIPUL CUMINECARII - 2 Prescriptii canonice
Este bine si folositor a se impartasi in fiecare zi si a primi
dumnezeiestile taine, caci insusi Hristos zice Cel ce mananca trupul meu
si bea sangele Meu are viata vesnica (Ioan 6, 54). Dar noi ne
impartasim de patru ori in fiecare saptamana, duminica, miercurea,
vinerea si sambata, si in alte zile, cand se face pomenirea vreunui
sfant. Este de prisos a dovedi ca nicidecum nu greseste cineva, daca in
vremuri de prigoana, in lipsa de preot sau de liturghisitor, este
constrans sa primeasca impartasania cu mana sa proprie, deoarece aceasta
se dovedeste prin insasi faptele din obiceiul indelungat. Caci toti
care vietuiesc in pustietati, unde nu se gaseste preot, pastrand
cuminecatura acasa, se impartasesc singuri. Iar in Alexandria si in
Egipt, foarte adeseori, chiar fiecare dintre laici are in casa sa
cuminecatura si cand doreste se impartaseste; caci dupa ce preotul a
adus deju jertfa si a dat-o in primire, apoi cel ce o primeste trebuie
sa creada ca se impartaseste ca de la preot. Caci chiar si in biserica,
preotul da particica din cuminecatura, si cel ce o primeste o tine cu
toata puterea, si apoi cu mana sa proprie o duce la gura. Deci aceeasi
valoare are ori de primeste cineva o singura particica din cuminecatura
de la preot, ori daca primeste mai multe particele deodata.
