Oranduim ca de la canonul de fata inainte sa nu mai fie manastire de
doua feluri (dubla, mixta), pentru ca acest lucru multora le este (se
face) sminteala si poticnire. Iar daca unii, impreuna cu neamurile
(rudele) lor, voiesc (se hotarasc) a se lepada (de lume) si a urma
vietii singuratice (monahale), barbatii se cade sa mearga in manastire
barbateasca, iar femeile sa intre in manastire femeiasca, pentru ca
intru aceasta se bucura (se multumeste) Dumnezeu. Iar cele ce au fost
pana acum de doua feluri (duble, mixte), sa fie carmuite dupa canonul
sfantului nostru parinte Vasile, si dupa porunca lui, ; care astfel
oranduieste Sa nu vietuiasca (locuiasca) intr-o manastire calugari si
calugarite, caci impreuna-vietuirea prilejuieste adulter. Sa nu aiba
calugarul vorbire sloboda cu calugarita, sau calugarita sa vorbeasca
deosebit cu calugarul, nici sa se culce calugarul in manastire
femeiasca, nici sa manance calugarita singura impreuna cu acela. Iar
cand se aduc cele trebuincioase traiului de catre partea barbateasca la
canonice (calugarite - femei care traiesc dupa randuiala sau canonul
calugariei), egumena manastirii femeiesti impreuna cu oarecare monahie
batrana sa le primeasca pe acestea (cele necesare traiului) in afara
portii. Iar de s-ar intampla ca un calugar sa voiasca a vedea vreo ruda,
prin putine si scurte cuvinte sa vorbeasca cu aceasta, in fiinta de
fata (fiind de fata) a egumenei, si indata sa se indeparteze (sa plece)
de la dansa.
