Innoind cele legiuite de catre cei 150 de sfinti parinti, care s-au
adunat in aceasta de Dumnezeu pazita si imparateasca cetate, si de catre
cei sase sute treizeci care s-au intrunit in Calcedon, oranduim
(hotaram) ca scaunul Constantinopolului sa aiba parte (sa beneficieze,
sa se bucure) de intaietati (privilegii) deopotriva (egale) cu ale
scaunului Romei vechi, si ca in lucrurile cele bisericesti sa se faca
tot atat de mare ca si acela, fiind al doilea dupa acela (can. 28 sin.
IV ec), dupa care sa se numere scaunul marii cetati a alexandrinilor,
apoi ai Antiohiei, si dupa acesta acela al cetatii ierusalimitenilor.
