Planul in cruce greaca inscrisa a continuat sa se bucure de multa trecere in provinciile si in teritoriile de la marginea Imperiului. Miliutin a pus sa se refaca, in 1313, dupa acest tip partile inalte ale bisericii Sfantul Gheorghe de la Staro-Nagoricno (in Macedonia, la nord-est de Skoplje), care fusese construita in secolul al XI-lea sub forma unei bazilici cu trei nave. Aflam aici, ca si la Constantinopol si la Salonic, preferinta pentru cupolele de unghi. In acelasi spirit, mitropolia de la Prizren, care, la inceputul secolului al XIII-lea, fusese construita dupa planul unei bazilici cu trei nave, a fost preschimbata in 1307, la porunca lui Miliutin, intr-un edificiu cu cinci nave in forma de cruce, cu o cupola centrala si patru cupole de unghi. Colateralele bazilicii vechi au alcatuit in jurul crucii o galerie impresuratoare, dupa moda de la Constantinopol.
Varianta triconca a planului in cruce greaca, cu abside suplimentare la nord si la sud si un vast pronaos la vest, care fusese pusa la punct mai inainte la Sfantul Munte, a fost utilizata nu numai in noile constructii de la Muntele Athos, dintre care cea mai importanta este catkolicon-xil manastirii sarbesti Hilandar, recladit de Miliutin in 1293, ci si in bisericile unor manastiri din Grecia, mai ales in Tesalia, la Meteora, precum si in bisericile de pe valea Moravei si in anumite biserici din Moldova si din Tara Romaneasca.
