Iconoclasmul bizantin nu condamna nici arta in general, nici reprezentarea unor fiinte vii, ci numai arta religioasa figurativa. in biserici el admitea crucile sau subiectele profane. Din acest punct de vedere atitudinea sa fata de imagini este deosebita de aceea a Islamului, care proscria reprezentarea oamenilor si animalelor in edificiile de cult. Imparatii iconoclasti au poruncit distrugerea in biserici a tuturor picturilor, murale sau portative, tratand subiectele sacre. Dar aceste masuri nu fusesera aplicate cu aceeasi strasnicie in fiecare provincie a Imperiului. Ele fusesera efective mai cu seama sub Constantin al V-lea (741 - 775), in capitala si in orasele din apropiere. Mozaicurile executate in Sfanta Sofia sub Iustin al II-lea nu au scapat nici ele. Se mai vede inca si astazi cum, intr-o incapere din unghiul sud-vest, la etaj, busturile de sfinti inscrise in medalioane au fost inlocuite prin cruci si cum inscriptiile care indicau numele au fost cu totul sterse.
Cruci in biserici
Iconoclastii au asezat si in abside tot crucea. Cea din Sfanta Irina de la Constantinopol s-a pastrat in buna stare. In Sfanta Sofia de la Salonic nu se mai vad decat extremitatile bratelor crucii, de o parte si de alta a Fecioarei care a inlocuit crucea in a doua jumatate a veacului al IX-lea, dupa reinstaurarea imaginilor. In aceasta biserica, bolta in leagan din fata absidei este decorata, dupa o formula inrudita cu aceea a boltilor din biserica Sfantul Gheorghe de la Salonic, cu mici dreptunghiuri incadrand alternativ cruci argintate si frunze de iedera. De asemenea se pot citi monogramele cu numele arhiepiscopului Teofil, al imparatesei Irina si al fiului ei, Constantin al Vl-lea: ceea ce ingaduie sa se creada ca aceste mozaicuri au fost realizate cu prilejul calatoriei pe care a intreprins-o basilissa in Macedonia, in cursul anului 784, cu trei ani mai inainte de prima restaurare a imaginilor. La Niceea, iconoclastii au inlocuit cu o cruce Fecioara din absida datand de la sfarsitul secolului al VII-lea sau de la inceputul celui de-al VIII-lea: pe fotografiile Institutului arheologic rus de la Constantinopol, facute inainte de distrugerea edificiului, se mai deslusesc inca urmele bratelor crucii imprejurul Fecioarei in picioare, refacuta dupa anul 843. Dar iconoclastii au lasat in cheia boltii in leagan din fata absidei reprezentarea simbolica a Etimasiei.
Dupa cat se pare crucile au alcatuit partea esentiala a decorului pictat din anumite biserici rupestre dintre cele mai vechi, din Cappadocia. Pe tavanul uneia din navele bisericii numita a Sfantului Vasile de la Elevra, in apropiere de Sinassos, este pictata o cruce cu pietre nestemate, care se desprinde pe un fundal in retea ca o tabla de sah, marginit de un briu din impletituri (ii. 79). Peretele absidei este impodobit cu trei cruci pe un cimp de flori si frunze. intre bratele celei din mijloc o inscriptie ne arata ca este vorba de " crucea vedeniei lui Constantin ". Deasupra concei, trei medalioane legate prin ornamente impletite cuprind cruci " de Malta " cu inscriptii mentionind numele lui Avraam, Isaac si Iacov: sunt deci reprezentari pur simbolice ale celor trei patriarhi.
Pe peretele de vest o cruce este insotita de o inscriptie care graieste: "Imaginea pe care o vedeti aici nu este nedemna de Gel care nu admite nici o imagine ". Si totusi, pe marginile superioare ale absidei au fost reprezentati, in aceeasi epoca, doi ierarhi ale caror nume sunt sterse: unul pare sa fi fost sfantul Vasile. Portretele intemeietorilor liturghiei fusesera oare considerate ca avand mai degraba o valoare istorica decat sacra? Probabil ca rigoarea conceptiilor iconoclaste avea trepte diverse.
Subiecte profane
In ce priveste peretii bisericilor, un fragment din Viata Sfantului Stefan cel Tanar (Migne, Patrologia graeca, t. 100, col. 1120) ne informeaza ca, in biserica Fecioarei Nascatoare din Blacherne, Constantin al V-lea a dispus sa fie indepartate picturile cu subiecte evanghelice, inlocuindu-le cu arbori, pasari, patrupede si impletituri de frunze de iedera in care se inscriau cocori, corbi si pauni.
S-ar fi putut spune ca biserica devenise o livada si o colivie. Constantin al V-lea readucea astfel la mare cinste o tendinta care fusese gata sa biruie la inceputurile artei crestine si din care se inspirasera mai ales picturile din bisericile Sfantul Stefan si Sfantul Serghie de la Gaza, sau acelea din partea inferioara a multor biserici copte. Dupa marturia altui fragment din Viata sfantului Stefan cel Tanar (op. cit., col. 1113), decorul mai multor biserici vechi de la Con-stantinopol cuprindea reprezentari de arbori, de pasari, de felurite animale sau scene " satanice " - curse de cai, scene de vanatoare, de teatru si de jocuri din hipodrom. Cand, din porunca lui Constantin al V-lea, iconoclastii au distrus imaginea lui Hristos si a fecioarei din biserici, ei au lasat neatinse aceste decoruri profane, ba chiar le-au si curatat. Reaparitia acestui curent artistic in biserici insemna reintoarcerea la o arta de pur agrement, despuiata de orice emotie spirituala. Patru capele de la Naxos pastreaza picturi murale din aceasta vreme. Se remarca mai ales pasari, cu gitul infasurat in panglici dupa moda sasanida si cu articulatiile exagerat marcate. Dar, in ansamblu, mozaicurile sau frescele cu care iconoclastii au impodobit bisericile au fost distruse dupa anul 843, intrucat ele erau socotite drept o nelegiuire.
Panouri votive imperiale
Fiind vindecata de o hemoragie cu ajutorul vestitului izvor tamaduitor din manastirea Maicii Domnului de la Constanti-nopol, imparateasa Irina a pus sa se execute in tehnica mozaicului, pe peretii bisericii acestei manastiri, doua panouri simetrice, in care erau reprezentati de o parte si de cealalta imparateasa si fiul ei, Constantin al Vl-lea, aducand sanctuarului drept multumire lui Dumnezeu, vesminte si draperii tesute cu fir de aur, precum si vase liturgice. Aceste opere decurgeau din pictura votiva imperiala, care elaborase mai inainte, intre altele, tablourile lui Iustinian si Teodora din San Vitale.
Nici un text si nici un monument nu ne-a pastrat amintirea picturilor murale religioase executate in timpul primei reinstaurari a imaginilor, intre cele doua crize iconoclaste.
