Influenta Ravennei s-a raspandit de asemenea si in insulele lagunei venetiene care patrundeau acum in istorie. In bazilica intemeiata in 629 de exarhul bizantin din Ravenna, Isaac, la Torcello, unde episcopul din Altinum isi mutase resedinta spre a scapa de dominatia longobarzilor, se mai vede inca pe bolta diaconiconului un mozaic in care, pe un fond de impletituri de frunze si flori, patru ingeri-cariatide sustin un medalion cu Mielul, dupa modelul de la San Vitale.
Constantinopol
Mozaicurile de la Constantinopol au disparut in cea mai mare parte si nu le cunoastem decat prin mentiunile, adesea imprecise, din texte, ceea ce ne impiedica sa reconstituim evolutia stilului lor. In prima biserica a Sfintilor Apostoli, inceputa de Constantin si terminata de fiul sau, Constantiu, in absida se pare ca ar fi fost infatisati Petru si Pavel, inchinandu-se crucii de o parte si de alta a ei; de aici s-ar fi inspirat episcopul Neon atunci cand a decorat cu acelasi subiect bazilica Sfintilor Apostoli (astazi Sfantul Francisc) pe care a zidit-o la Ravenna pe la 450. In absida bisericii Sfantul Ioan din Studion (in 463), Hristos tronand si Fecioara erau inconjurati de heruvimi si de serafimi. Am citat mai sus, in legatura cu bazilica eufrasiana de la Porec, biserica din cartierul Blachernelor unde, in 473, imparatul Leon a lasat sa fie infatisat, de o parte si de alta a Fecioarei, impreuna cu sotia sa Verina, purtandu-l in brate pe nepotul Leon, si cu fiica lor Ariadna, sotia viitorului imparat Zenon. Pe bolta nartexului bisericii Sfantul Polieuct, construita de Iuliana Anicia cu aproximatie intre 524 si 527, panouri de mozaic cu aspect narativ ilustrau convertirea si botezul lui Constantin.
La Sfanta Sofia, in acord cu gradul de abstractizare atins de arhitectura, Iustinian renuntase la orice subiect figurativ. Dupa Pavel Silentiarul, pe cupola, crucea se detasa din increngaturi de ramuri - sau impletituri de frunze si flori ? - care ieseau din niste cratere de argint. Pe intradosurile arcurilor navelor laterale si pe lunetele usilor ducand din nartex spre naos, precum si pe arcurile ferestrelor nartexului, lucrarile de curatire intreprinse de " Byzantine Institute of America" incepand din anul 1930, sub conducerea regretatului Th. Whitemore si continuate de P. Underwood, au scos la lumina de sub ornamentele florale, pictate de fratii Fossati la mijlocul secolului al XlX-lea, cruci profilate pe un fond de aur, ale carui cuburi au fost rarite si inclinate in asa fel incat sa produca o impresie de "flu" menita sa puna mai bine in evidenta crucile.
Se pare ca si biserica Sfintilor Apostoli a fost lipsita de orice decor iconografic. Probabil Iustinian, sau unele persoane din anturajul sau, poate chiar Teodora, manifestau o prejudecata fata de imaginile sacre. Mi se pare semnificativ in acest sens faptul ca Iustinian nu a refacut imaginea lui Hristos pe care, dupa Eusebiu, Constantin o asezase pe poarta Chalke la intrarea Marelui Palat si care fusese distrusa de incendiu cu prilejul rascoalei Nika, in 532. Abia sub Mauriciu (582-602) o imagine in mozaic a Mantuitorului a fost reasezata in acest loc. In materie de arta, precum si in domeniul politicii religioase, Iustinian, ca om de stat avizat si dornic sa mentina integritatea Imperiului, era inclinat sa faca concesiile necesare spre a-i atrage si pe ortodocsi si pe eretici, din care pricina pare sa fi lasat sa coexiste doua curente: unul favorabil icoanelor, a carui exprimare am intalnit-o in Apus, la Ravenna si in peninsula Istria, dar pe care il vom regasi si in Rasarit, la Sinai si in Cipru; celalalt, care le era ostil si spre care el insusi ar fi fost inclinat, cel putin in anumite momente, este curentul care a inspirat primul decor in mozaic de la Sfanta Sofia si cel de la Sfintii Apostoli.
Dar in a doua jumatate a secolului al Vl-lea preferinta pentru imagini-icoane a capatat o ras-pandire considerabila. Daca ne bizuim pe elogiul facut de Flavius Corippus lui Iustin al II-lea, imparatul - nepot si urmas al lui Iustinian, care a domnit din 565 pana in 578 - ar fi poruncit sa fie infatisata Fecioara cu Pruncul in absida Sfintei Sofia si poate un Hristos Pantocrator in cupola, simbolul de bolta cereasca reprezentat de cupola impunind zugravirea acestei imagini. San-tem ispititi sa ne facem o idee despre acest lucru, fie dupa o icoana de la Sinai (Sotiriou, Icanes du Sinal ), fie dupa crucea daruita de Iustin al II-lea orasului Roma. De asemenea s-ar parea ca interventiei lui Iustin al II-lea i se datorau si mozaicurile reprezentand Nasterea, Botezul, Schimbarea la Fata, Rastignirea, invierea, inaltarea si Minunile. Pe de alta parte, tot la Sfanta Sofia, intr-un compartiment din coltul de sud-vest, la etaj, Iustin al II-lea a pus sa se execute pe bolti frumoase impletituri de frunze si flori, dupa cea mai buna traditie a artei romane, iar in lunete busturile unor sfinti in medalioane, cu numele lor scrise dedesubt. Aceste busturi au fost inlocuite cu cruci si inscriptiile au fost sterse in timpul iconoclasmului.
Nu stim ce fel de mozaicuri a poruncit Iustin al II-lea - dupa marturia lui Teofan - sa fie executate la Sfintii Apostoli. Cercetatorii inclina sa creada ca era vorba de Fecioara in absida si de inaltare in cupola centrala. Oricum, daca aceste mozaicuri erau figurative ca si acela de la fanta Sofia, ele au fost distruse in epoca iconoclasta.
