Orientul bizantin a dovedit o mai mare inclinare decat Occidentul pentru tema Fecioarei in conca absidelor, chiar si in bisericile unde nu exista o cupola care sa primeasca imaginea lui Hristos. Dar evolutia iconografiei Maicii Domnului a depins, in parte, de aceea a Divinului sau Fiu.
Astfel, reprezentarile lui Hristos in toata Slava sa par sa fi influentat mozaicul - exceptional - din absida bisericii Panaghia Kanakaria de la Lythrankomi, in insula Cipru, din vremea lui Iustinian. Fecioara, tinand Pruncul pe genunchi, este asezata pe un tron batut cu nestemate si avand spatarul in forma de lira, intr-o aureola flancata de doi palmieri si strajuita de doi arhangheli cu baston de silentiar, infatisati frontal, ca si aceia de pe mozaicul contemporan din biserica San Michele in Africisco de la Ravenna. Picioarele Fecioarei se sprijina nu pe un scaunel, ci pe globul lumii asezat in partea de jos a nimbului; gandul te poarta spre imnul prin care, cam in aceeasi epoca, Roman Melodul canta slava Mariei: "Eu sunt regina lumii, de cand Ti-ai asezat in pantecele meu Atotputernicia Ta, imi intind domnia asupra tuturor lucrurilor. "
Aceasta este o imagine mai traditionala decat aceea din absida bisericii Panaghia Anghelo-ktistos de la Kiti, in insula Cipru (prima jumatate a secolului al VII-lea). Arhanghelii Mihail si Gavriil, avand aripi ca de paun, se inclina usor in semn de respect catre Fecioara care, in picioare pe un scaunel, potrivit tipului constantinopolitan numit Hodighitria (= indrumatoarea), isi poarta Pruncul pe bratul stang.
Mozaicurile paleocrestine din Cipru au supravietuit pentru ca, insula cazand sub puterea arabilor la mijlocul secolului al Vll-lea, picturile sale religioase au scapat de distrugerea poruncita de imparatii iconoclasti.
Niceea
O Fecioara stand in picioare si tinand Pruncul in brate mai fusese reprezentata si in absida bisericii Adormirea Maicii Domnului, a manastirii intemeiate la Niceea de catre calugarul Iachint, la sfarsitul secolului al Vll-lea sau la inceputul secolului al VlII-lea. Aceasta biserica a fost in intregime distrusa de un incendiu cu prilejul razboiului greco-turc din 1922, dar cateva fotografii excelente, executate mai inainte de Institutul arheologic rus din Constantinopol, permit nu numai o apreciere asupra aspectului mozaicurilor, dar si reconstituirea istoriei lor destul de complicate. Putem, de pilda, sa ne facem o idee despre subiectele mozaicurilor care au fost distruse in epoca iconoclasta si refacute dupa rein-staurarea icoanelor. Inca din primul stadiu al monumentului, Fecioara stand in picioare si tinind Pruncul in brate era singura in absida, dupa o formula destul de indrazneata, care avea sa se impuna mai tarziu. Ingerii care o incadrau in edificiile anterioare fusesera mutati pe arcul din fata absidei unde, in numar de patru, il proslaveau pe Dumnezeu de o parte si de alta a tronului pregatit pentru Judecata de Apoi. Ei tineau un stindard pe care era inscrisa tripla aclamare Hagios (sfant, in greceste). In varful acestui arc un medalion cuprindea Etimasia: tronul pregatit pentru cea de-a Doua Venire, cu cartea Evangheliei si porumbelul Sfantului Duh. Ansamblul simbolizeaza sfanta Treime, Tronul evocandu-l pe Tata, si Evanghelia pe Fiu.
