Mozaicul bizantin a supravietuit in Palestina si in Siria sub califii Omeiazi. La Betleem, in bazilica Nasterii (a carei absida sud din transept, orientata spre Mecca, crestinii au fost nevoiti sa o cedeze musulmanilor in 638) s-au reprezentat la sfarsitul secolului al VII-lea, pe cei doi pereti ai navei centrale, la sud, cele sapte prime concilii ecumenice, de la cel din Niceea (325) pana la al treilea conciliu din Constantinopol (680), si la nord sase concilii provinciale din secolele al III-lea si al IV-lea. Poate comunitatea crestina primise in acest scop unele fonduri din partea imparatului, cu prilejul conciliului din 680. Seria de la sud a fost refacuta in secolul al Xll-lea, in timpul Cruciadelor, pentru a introduce si al doilea conciliu din Niceea (787), dar se pare ca executantii au ramas destul de credinciosi modelelor din primul stadiu.
Pe pamantul Islamului, unde era interzisa reprezentarea fapturilor insufletite in locurile de cult, si unde, in plus, reprezentarea imparatilor ar fi putut parea drept un semn de supunere fata de Constantinopol, intrucat, dupa traditie, imparatii bizantini erau figurati prezidand sfintele adunari, ale Parintilor pe care le convocasera, crestinii au renuntat sa infatiseze conciliile sub forma unor scene cu personaje, asa cum, dupa marturia unor texte, se obisnuia la Constantinopol, si le-au evocat cu ajutorul unor arhitecturi imitate dupa cele ale bisericilor. La sud, fiecare conciliu ecumenic este simbolizat prin doua arcuri care domina altare si in care se inscriu texte grecesti cu numele conciliului si un rezumat al canoanelor sale.
La nord, subiectele sunt tratate cu mai mare amploare: aici s-au reprezentat in sectiune altare de biserici acoperite de cupole. Spatiul cuprins intre eonca absidei si altar, in fiecare arcada mediana, este acoperit cu un text grec de acelasi fel ca si la sud. In controversa lor doctrinara cu musulmanii, care ii invinuiau ca nu practica un adevarat monoteism, crestinii de la Betleem proclamau astfel in mod public punctele principale ale Crezului lor hristologic pe insusi locul Nasterii, in intervalele dintre aceste compartimente cu arhitecturi, candelabre facute din etajari de vase si tufe de acant incadreaza vaste motive vegetale, alcatuite si ele dintr-o suprapunere de havuzuri peste care se intind frunze mari. Acest decor de origine antica ne aminteste, cu mai putina amploare fastuoasa si mai redusa suplete eleganta in desen, mozaicurile din biserica Simtul Gheorghe de la Salonic si cele din baptisteriul catedralei de la Ravenna.
Poate ca echipa de mozaicari care a executat lucrarile din biserica Nasterii a fost chemata sa decoreze cu impletituri de acant si vita-de-vie, de arbori si plante, reale sau imaginare, amestecate cu vase si cornuri ale abundentei, octogonul Cupolei de pe Stanca, ridicata de Abd el-Melik in 691. Nu gasim aici nici o faptura insufletita. Pentru a raspunde crestinilor, inscriptiile nu numai ca proclama punctele doctrinei mahomedane, dar denunta si erorile celorlalte religii, mai cu seama in privinta credintelor relative la Treime. Coroane bizantine si alte sasanide, cu o pereche de aripi avand deasupra semilune, aminteau victoriile arabe asupra celor doua imperii. Dupa istoricii arabi, imparatul bizantin lustinian al II-lea ar fi trimis califului el-Ualid (705 - 715), urmasul lui Abd el-Melik, niste mozaicari pentru moscheea de la Medina. Acestia, sau niste compatrioti de-ai lor au executat probabil mozaicurile Marii Moschei din Damasc pentru, care - iio spune geograful el-Maqdisi - califul primise de la Constantinopol materialele si cuburile.
Constructiile decorative, peisajele cu copaci si rauri care, dupa marturia unor autori arabi, trebuiau sa evoce "toate tarile cunoscute " au pastrat cel mai adesea aspectul picturilor romane, dar nu mai sunt populate de nici o prezenta umana sau animala si ceea ce se remarca la ele este dragostea de natura, foarte vie in poezia araba.
