Nu posedam decat foarte putine manuscrise impodobite care sa fie datate din aceasta epoca sau care sa-i poata fi atribuite cu oarecare certitudine. Majoritatea acelor scriptorii bizantine, fiind dependente de curte si de inaltul cler, au respectat cu strictete interzicerea imaginilor religioase.
Cum era si firesc intr-o epoca in care inflorea gustul pentru cunoasterea enciclopedica, multe lucrari stiintifice au fost impodobite cu miniaturi, dar ele se inspirau din modele mai vechi. Ptolemeul de la Vatican, executat intre anii 813 si 820, sub Leon al V-lea, ne ofera un bun exemplu. Semnele zodiacului, Helios si Selena pe carul lor, apartin unor prototipuri romane. Din punctul de vedere al tehnicii, miniaturistul a pastrat procedeele antice ale picturii "en grisaille" si ale umbrelor purtate pentru a reda modeleul. Desenul rapid este rodul unui real mestesug, dar in stil nu apare nimic nou.
In numeroase manuscrise religioase, cum este Evanghelierul de la Leningrad, datat din anul 815, decorul, supunandu-se celor mai stricte principii ale iconoclasmului, se limiteaza la cruci si la motive pur ornamentale. Frunzele de iedera sunt aici foarte frecvente. Ele nu se desfasoara doar in volute, ci slujesc de asemenea la terminarea unor panglici ondulate, sau chiar la impodobirea unor cruci mari.
Totusi, pe alocuri si in anumite momente, s-au executat miniaturi cu subiecte religioase. Paleografia inscriptiilor cu litere unciale indeamna sa se dateze in epoca iconoclasta portretele evanghelistilor Matei, Luca si Marcu, inserate ulterior intr-un Evangheliar din Biblioteca nationala de la Paris, scris in 1055. Rapid in ce priveste indicarea accesoriilor mobilierului, desenul are o vigoare deosebita in tratarea fizionomiilor si in sugerarea materialitatii trupurilor sub faldurile vesmintelor.
Fara indoiala ca la inceputul celei de-a doua faze a crizei iconoclaste, in cercul partizanilor patriarhului Nichifor, condamnat la exil in 815, si poate chiar mai precis printre calugarii care l-au insotit in surghiun, a fost realizata psaltirea Hludov, numita astfel dupa numele fostului sau proprietar, un negustor moscovit din secolul al XIX-lea. Intr-adevar, daca acest manuscris ar data abia din timpul patriarhatului lui Fotie (858-867, 877-886), asa cum cred unii savanti, este cel putin ciudat faptul ca nu s-a infatisat nici sinodul din 843, care a restaurat imaginile, nici fauritorii acestei victorii, patriarhul Metodie si imparateasa Teodora, si nici cel mai combativ dintre iconoduli, Teodor Studitul. In schimb, mai multe miniaturi exalta lupta lui Nichifor in favoarea imaginilor, iar principalul sau adversar intru doctrina, Ioan Gramaticul, sfetnicul lui Leon al V-lea si inspiratorul sinodului iconomah din 815, nu poarta inca vesmintele de patriarh pe care avea sa le imbrace doar in 837. Ca si in multe manuscrise anterioare, de pilda Evanghelia lui Rabula, marginile sunt decorate cu scene figurative, dar nu mai exista miniaturi care sa ocupe o jumatate sau o pagina intreaga.
Printre subiectele tratate se remarca un mic numar de figuri ale unor sfinti izolati, reprezentari ale lui David (autorul Psalmilor) si mai ales episoade din Evanghelie, anuntate de Vechiul Testament si interpretate ele insele ca prefigurare a evenimentelor disputei iconoclaste. S-a acordat o mare insemnatate Rastignirii, care evoca martiriul suferit de partizanii imaginilor, aducandu-le in acelasi timp fagaduiala triumfului final, si teofaniilor care, pentru ca revelasera oamenilor chipul lui Dumnezeu, justificau existenta unei arte religioase.
Desenul acestor miniaturi este remarcabil de cursiv si rapid, in maniera picturilor pe papirus si a manuscriselor paleocrestine. Dar el este animat de mai multa verva in subiectele polemice, care tintesc sa arunce asupra iconoclastilor tot dispretul si ridicolul, cum este scena in care Nichifor, tinind in mana stinga o imagine in medalion a lui Hristos, il calca in picioare pe dusmanul sau iconofob, Ioan Gramaticul, pe cand deasupra lui sfantul Petru il striveste pe Simon Magul: Ioan Gramaticul nu fusese dealtfel poreclit " Magul " de catre adversarii sai, din cauza experientelor de laborator pe care le practica ? Spre a accentua paralelismul, lui Ioan Gramaticul si lui Simon le scapa din maini, primului o punga cu bani, celui de-al doilea un vas din care se rostogolesc monede.
Cu aceeasi intentie cu care, in scena Rastignirii, Longhin sutasul impunge coasta Domnului, pe cand Esop ii intinde buretele imbibat cu otet, s-au alaturat doi iconoclasti (un laic si un episcop) care spoiesc cu var o imagine a lui Hristos. Aceste miniaturi au o mare forta de expresie. Este ispititor sa credem, impreuna cu dl. Kurt Weitzmann, ca unul dintre manuscrisele bizantine cel mai abundent ilustrate, acela al lucrarii Sacra Parallela de Ioan Damaschinul, pastrat la Biblioteca nationala din Paris (ms. grec nr. 923) a fost impodobit cu miniaturi in secolul al IX-lea, fara indoiala in timpul perioadei iconoclaste, in Palestina, poate chiar la manastirea Sfantul Sava de langa Ierusalim, careia ii fusese egumen acest mare teolog al bisericii rasaritene.
