Arta metalelor pretioase continua sa se bucure de mare trecere. Constantin al V-lea avea un gust atat de pronuntat pentru aurarie incat a fost asemuit cu regele Midas, care avea darul sa preschimbe in aur tot ce atingea. El a pus sa i se faureasca din acest metal vase si obiecte marcate cu imaginea lui. Cand a construit biserica Maicii Domnului de la Far, a inzestrat-o cu usi de argint si cu un ciborium din acelasi metal, suflat cu aur. Deasupra altarului a atarnat porumbei de aur cu aripile acoperite de pietre verzi si de margaritare si tinand in cioc o cruce de margaritare.
Teofil nu a indragit mai putin fastul. El a poruncit sa se execute automate de aur - platani, pasari, lei - si orgi pe care le-a asezat in jurul tronului sau din sala Magnaura. Pentapyrgion-ul - sipet avand forma unui castel cu cinci turnuri - in care se pastrau insemnele imperiale si giuvaierurile coroanei, era facut tot din aur.
Acelasi imparat a asezat, in anul 840, la Sfanta Sofia, o usa de bronz, pe care muluri ornate cu meandre, cu volute si cu boboci de floare in relief incadreaza panourile plate pe care sunt gravate monograma imparatului si a fiului sau, Mihail.
Din cauza subiectelor lor, se atribuie epocii iconoclaste si doua cupe de aur, descoperite la Shkodra, in Albania, si decorate, una cu motive florale si cu pasari, si cealalta cu figuri alegorice.
