Inrudirea este atat de mare intre frescele de la Kurbinovo si acelea din biserica Sfintilor Anarghiri de la Kastoria incat am putea crede ca si unele si celelalte sunt datorate acelorasi artisti sau, in orice caz, aceluiasi curent. Punerea in Mormant, inspirata dupa aceea de la Nerezi, este mai putin savant echilibrata. In loc sa scandeze compozitia, stancile devin simple motive de umplutura. Intensitatea emotiei se traduce prin extrema vioiciune a miscarilor.
Exagerarile acestui manierism expresionist au provocat probabil plictis si saturatie, si au iscat cu putin inaintea anului 1200 nevoia unei intoarceri la un stil mai simplu si mai monumental. Unei variante populare a acestei reactii ii apartin frescele, zugravite pe la 1200, din Panaghia Mavriotissa, in apropiere de Kastoria. Dar inclinarea spre patetism ramane un fapt dobandit.
In Rastignire, Maria isi pierde cunostinta, capul si bustul ii cad inainte, si una dintre femei trebuie sa o sprijine. Sfantul Ioan, cu capul plecat, se lasa fatis prada mahnirii. Trupul lui Hristos este contorsionat de agonie. Cel care intinde trestia cu buretele imbibat cu otet si ostasul care il impunge cu sulita, devenit mai curand un purtator de sabie, sunt niste starpituri hidoase.
