Din aceasta pricina datarea mozaicurilor bisericii Sfantului Gheorghe de la Salonic fluctueaza intre sfarsitul secolului al IV-lea si inceputul secolului al VI-lea, ajungand uneori pana in secolul al VIII-lea. Ipoteza cea mai aproape de adevar pare sa fie ca ele au fost executate atunci cand acest mausoleu imperial de pe vremea lui Galeriu a fost prefacut in biserica sub Teodosie I (379-395). Ele aveau drept scop sa preamareasca Puterea lui Dumnezeu (Dynamis), careia ii era consacrat edificiul. Urmele reperate in tencuiala si ce a mai ramas din mozaicuri au permis sa se vada ca in centrul cupolei fusese reprezentat Hristos ca biruitor, ridicand mana dreapta si cu stanga tinand crucea, in centrul unui medalion tivit cu stele, ghirlande si un curcubeu sustinut de patru ingeri.
Intr-o zona concentrica, peste cincisprezece personaje - apostoli si prooroci - din care nu s-au mai pastrat decat picioarele, fusesera infatisati intr-un peisaj paradiziac. In sfarsit, zona urmatoare, destul de bine pastrata, care ocupa toata baza cupolei, era alcatuita din mari panouri cu fond de aur. Sfinti martiri ai bisericii rasaritene, tineri si imberbi sau varstnici si cu barba se insiruie frontal in traditionala atitudine de oranti, cu mainile ridicate, dinaintea unor constructii cu etaje, impodobite cu frontispicii triunghiulare, frante sau arcuite, cu nise cu conca si cu pavilioane circulare. Aceste constructii fusesera dispuse in asa fel incat sa evoce absidele bisericilor flancate de navele laterale si precedate de un altar deasupra caruia se ridica un baldachin.
Putem vedea aici aplicarea la un subiect crestin a unor fundaluri de arhitecturi fantastice, foarte frecvente in picturile apartinind asa-numitelor stiluri "al doilea " si " al patrulea ", din casele de la Pompei, Herculanum si Boscoreale si care derivau ele insele din decorurile teatrelor elenistice. Figurile martirilor sunt remarcabile prin frumusetea lor armonioasa, totodata vie si solemna. Mai jos, boltile niselor au fost decorate cu pasari si fructe intr-un camp de rozete, sau in interiorul unor casete realizate in desen; aceste motive, care s-ar putea sa fi fost imprumutate de la tesaturile sasanide, slujesc la evocarea vietii paradiziace.
