"Scoala" greaca ne este cunoscuta printr-un numar impresionant de monumente, datand in majoritatea lor din secolul al V-lea. Atriumul era inconjurat de porticuri la vest, la nord si la sud, dar nu si la est, unde era inchis cu peretele plin al nartexului, de care era adeseori lipita fiala destinata ablutiunilor. Nartexul comunica cu atriumul numai prin usi ce dadeau spre galeriile laterale. La est se deschidea spre cele trei nave. Golul prin care se intra in nava centrala era adesea impartit in trei, prin coloane, formand acel tribelon, numit astfel pentru ca cele trei intercolonamente erau acoperite cu draperii (vela, bela), ferind astfel de privirile catehumenilor 63 partea din liturghie la care acestia nu puteau asista.
In numeroase bazilici, peste colaterale si peste nartex se ridicau tribunele. Peretii erau construiti din asize de bolovani, destul de grosolan ciopliti, alternand cu straturi de caramida, mai putin numeroase decat la Constantinopol si mai distantate intre ele: in Grecia piatra se gaseste mai din abundenta decat in regiunea Constantinopolului.
S-au pastrat, in Grecia, doua biserici, care ofera un bun exemplu in privinta aspectului acestui gen de edificii. Este vorba de biserica Fecioarei-Acheiropoietos (ii. 6) si de Sfantul Dumitru de la Salonic, apartinand amandoua secolului al V-lea. Prima, inchinata Maicii Domnului, a primit mai tarziu numele de Acheiropoietos, deoarece acolo se pastra o icoana a Mariei, despre care se pretindea a fi de provenienta miraculoasa, adica nefacuta de mina omului. Acoperisul originar al navei centrale a fost coborat in cursul veacurilor si, din aceasta cauza, ea a pierdut etajul de ferestre care luminau nava mediana, asezate pe laturile lungi, deasupra acoperisului cu un singur versant al colateralelor.
Cu cele cinci nave ale sale, bazilica construita in a doua jumatate a secolului al V-lea intru cinstirea sfantului Dumitru pare inca si mai impunatoare. Partial distrusa de foc sub domnia lui Heraclius in jurul anului 630, si reconstruita indata dupa aceea, ea a mai avut de suferit de pe urma cumplitului incendiu, care, in 1917, a prefacut in cenusa centrul orasului. Din fericire, peretii exteriori au fost feriti pe mari portiuni, dar interiorul a fost groaznic vatamat. Reconstruita incepand din 1926, biserica a fost redata cultului in 1948.
