Sunday, 2024-12-22, 5:36 PM
Logged in asGuest | Group "Guests"WelcomeGuest| RSS


Arhiva ortodoxa

Home » Articles » Arta bizantina

Arhitectura religioasa - Planul in cruce greaca inscrisa
Arhitectura religioasa - Planul in cruce greaca inscrisa

 

Sub  dinastia  Macedonenilor  s-a impus  formula cea mai raspandita in arhitectura bizantina, aceea a planului in cruce greaca inscrisa, care prezenta solutia cea mai satisfacatoare a    adaptarii cupolei, simbol al boltii ceresti, la planul dreptunghiular mostenit de la bazilica   paleocrestina. Acest tip isi datoreaza numele faptului ca patru bolti in leagan, desenand bratele egale ale unei cruci grecesti,  sprijina si incadreaza cupola centrala. Pentru a neutraliza impingerile leaganelor, unghiurile dintre brate sunt ocupate de compartimente care inscriu crucea intr-un dreptunghi. La Constantinopol aceste compartimente sunt acoperite de bolti incrucisate, de calote, sau de cupole, in alte parti in general de bolti in leagan. Cupola centrala se inalta pe un tambur in loc sa fie ascunsa intr-o  "teaca"  dreptunghiulara cum era la edificiile anterioare. Pe cand la Sfanta Sofia de la Constantinopol si in biserica purtand acelasi nume de la Salonic, exteriorul era destul de greoi si parca neglijat de arhitecti, acum etajarea volumelor, limpede articulate, traduce in exterior cu claritate dispozitiile interioare.

 

Dar, inainte de a se ajunge la aceasta solutie de o perfectiune si o sobrietate clasica, au mai existat unele tatonari.

 


Biserica de la Skripu 

 

Aceasta se vede in biserica Maicii Domnului de la Skripu (in Beotia), construita in 873-874 pentru a fi catholiconul (biserica manastireasca principala) unei manastiri, gratie generozitatii strategului themei heladice, Leon, care isi avea resedinta nu prea departe, la Teba. Cupola centrala se suprapune aici peste o bazilica avand trei nave boltite in leagan, care sunt despartite intre ele prin pereti strapunsi de usi spre extremitati. Boltile in leagan care o sprijina transversal, la nord si la sud, depasesc aliniamentul zidurilor exterioare si deseneaza in afara o cruce impreuna cu nava centrala, mai inalta decat cele colaterale. Dinaintea bisericii se afla un pronaos avand un acoperis cu o singura panta.

 

In mare, dintr-un ansamblu care lasa in exterior o impresie de stangacie, tasneste un nucleu central mai clar construit. (Cupola care in exterior are saisprezece panze este o refacere tarzie, datand fara indoiala de la inceputul secolului al XVIII-lea.)

 

Gul Djami de la Constantinopol

 

Un plan inrudit cu cele ale bisericilor  Sfanta  Sofia  de la Constantinopol si Sfanta Sofia de la Salonic aflam la Gul Djami (moscheea trandafirilor), biserica consacrata mai intai sub hramul Sfintei Eufemia si care a capatat mai tarziu numele de Sfanta Teodosia, deoarece adapostea moastele acestei sfinte martirizate in 729 pentru ca incercase sa-i impiedice pe soldatii lui Leon al III-lea sa darame icoana lui Hristos asezata deasupra portii Chalke. Este una dintre zecile de biserici pe care Vasile I a pus sa fie zidite sau recladite din ruine.  (La parter ea se prezinta ca o bazilica cu trei nave despartite prin stalpi, colateralele avand bolti in cruce cu penetratii.  Intre patru pilastri masivi se ridica arcurile care sustin cupola. Din  insesi aceste arcuri pornesc boltile in leagan care deseneaza o cruce in suprastructura. Patru calote mici se inalta deasupra colturilor. Proscomidia si diaconiconul nu se aliniaza inca in axul colateralelor. Partea terminala est pare sa fi fost refacuta in secolul al XII-lea, sau la inceputul secolului al XIV-lea; intr-adevar, ea vadeste trasaturile proprii scolii constantinopolitane din acea epoca: abside cu mai multe laturi la exterior (sapte la absida principala, cinci la absidele laterale) si decor cu nise suprapuse.

 

Atik Mustata Pasa Djami

 

Ne aflam mult mai aproape de solutia finala cu biserica cunoscuta sub numele de Atik Mustafa Pasa Djami, fara sa o putem identifica in mod cert cu una dintre bisericile vechiului cartier al Blachernelor, unde este asezata. S-au citat nume de biserici ca Sfintii Petru si Marcu, construita sub Leon I (457-474), care ar fi fost recladita ulterior, sau chiar Sfanta Tecla, rezidita de Isaac Comnenul in 1059.

 

Cupola se sprijina pe patru bolti in leagan ce se reazema pe zidurile strapunse de usi care izoleaza cele patru compartimente din unghiuri. Constructorii au renuntat la tribune si la arcadele care le suportau la parter. Proscomidia si diaconiconul sunt de asta data inscrise in axul colateralelor.

Acest plan a fost aplicat de asemenea, in a doua jumatate a secolului al IX-lea, la Kalen-derhane Djami de la Constantinopol, care a fost poate biserica manastirii Hristos Akataleptos ( - Nepatrunsul) si la Hosios David de la Salonic.
Category: Arta bizantina | Added by: teologiearad (2011-01-04)
Views: 455 | Tags: arta bizantina perioada iconoclasta, pictura secolele IV-VIII, Bizant, arta bizantina secolele I-IV, arhitectura secolele IX-XII, Fres, Constantinopol | Rating: 0.0/0
Total comments: 0
Only registered users can add comments.
[ Sign Up | Log In ]
Site menu
Log In
Search
Site friends
Link exchange

Scheme electronice

Statistics

Total online: 1
Guests: 1
Users: 0
Copyright MyCorp © 2024