Scoala de arhitectura de la Constantinopol si-a intins influenta asupra Macedoniei. La Salonic, al doilea oras din Imperiu, doritor sa imite capitala, constructorii au ramas credinciosi spiritului si procedeelor ei. Biserica Fecioarei Caldararilor, construita in 1028 de Cristofor, guvernator al Longobardiei (de fapt al Italiei meridionale, unde se aflau seniorii longobarzi) nu se deosebeste de edificiile ridicate in apropierea Cornului de Aur.
Locuitorii Salonicului s-au dovedit conservatori mentinind cateva dintre formulele cele mai vechi ale Constantinopolului: folosirea exclusiva a caramizii dispuse in asize despartite prin straturi de mortar rosietic; tamburul cupolei centrale cu opt laturi incoronat de o cornisa rectilinie; absida avand la exterior trei laturi. Fecioara Caldararilor este mai apropiata de Bodrum Djami decat de Kilisse Djami. Grija de a ocoli monotonia si severitatea care ar fi fost generate de repetitia liniilor drepte a determinat adoptarea unor frontoane curbe pentru traveele nartexului. Si, in acelasi chip, s-au rotunjit cornisele cupolelor ce se inalta peste colturile de la vest: este o formula a viitorului care se va impune la Constantinopol si la Salonic incepand cu dinastia Comnenilor.
Influenta Constantinopolului este foarte vadita si in biserica manastirii Sfantului Pantelimon, de la Nerezi, nu departe de Skopje, construita in 1164 de unul dintre cei mai mari feudali ai timpului, principele Alexis Comnenul, nepot al imparatului Alexis I si var primar cu Manuel I, care fara indoiala era posesorul unor domenii in aceasta regiune. Paramentul zidurilor este facut din asize alternate, de pietre si de caramizi. Cornisa orizontala a tamburului central, fron-toanele triunghiulare ale celor patru tambururi din colturi si ale bratelor nord si sud ale crucii, absida cu trei laturi lipsita de o zona superioara de arcade decorative dovedesc un gust pentru severitate care nu mai era la moda in acea epoca la Constantinopol. Se poate vedea in aceasta o trasatura a spiritului conservator provincial. Un anume arhaism apare de asemenea in plan, unde compartimentele din colturi sunt inca despartite de naos prin pereti, ca in tipul atestat la Atik Mustafa Pasa Djami. Cele patru cupole din colturi amintesc de biserica Nea a lui Vasile I si de alte edificii contemporane.
