Omul s-a indepartat cu toate simturile sufletului de creatorul personal al lui de aceea, e greu ca atunci cand pomul a crescut inalt de 100 m si gros precum stejarul din Borzesti, sa il mai putem scoate cu usurinta cu care scoatem un puiet. Sa combatem ce? Folosesc inca o data un exemplu personal si placut... Hepatologul Irinel Popescu este un chirurg de talie mondiala astfel ca eu, ca strungar, as putea declara maine ca doctorul asta este un prostovan intrucat, eu pot face un transplant de ficat in 8 minute nu in 8 ore, ca el. Cum as putea argumenta eu ca el e prostovan? Concret! Dar declaratia am facut-o, si adepti am castigat in favoarea afirmatiei mele...
Este doar otrava tot ceea ce arunca reptilianu Pavel Corut...eu nu am crezut ca e scrantit total.. dar ce a aruncat , a infestat..mai mult pe unii, mai putin pe altii..
Exista o intamplare ziditoare de suflet in trairea lui Hristos din lume, cand un enorias care arunca multe otravuri si invrajbire intre oameni, pe unde apuca.
Cand si-a dat seama ca el seamana otrava printre oameni si vorbe neiertatoare, a mers la duhovnicul preot caruia i-a spus ca se caieste si vrea sa se spovedeasca. Atunci preotul a spus ca dupa ce va fi spovedit, va trebui sa mearga acasa pentru a lua o rata din ograda cu care sa se duca in brate la unul din capetele satului. De acolo, sa inceapa a jumuli din fulgii de pe rata cu fiecare pas pe care il facea, mergand catre celalalt cap al satului. Cu rata aproape fara fulgi, sa vina la usa bisericii, ca acolo va fi asteptat de preot. Asa facu! Venind la biserica, preotul il astepta, iar enoriasul il intreba care-i pontul... iar preotul ii zise ca trebuie sa stranga toti fulgii mergand inapoi de cum facuse cu rata. crestinul ii raspunse ca nu prea mai sunt sanse sa poata, caci adia si vantul.... apoi preotul ii spuse: Vezi, asa au fost cuvintele tale.. Usor de aruncat , aproape imposibil de adunat si reparat tot ce ai facut cu invataturile si cuvintele tale rele... fulgii deja sunt prin curtile si casele oamenilor.
Nu va fi un gand pentru care nu vom raspunde
Nu cade un fir de par din capul sau de pe corpul nostru fara ca sa stie dumnezeu
Eu nu am ce sa combat un scrantit-eretic.
E dreptul lui sa refuze iubirea Creatorului si sfintenia Lui
E dreptul lui sa nu creada in persoana istorica si divino-umana a lui Ddumnezeu-Fiul, Dumnezeu din fire ca si Tatal Lui si ca si Duhul Sfant.
Hristos-Dumnezeu s-a facut om pentru toti dar se va descoperii doar celor care se vor apropia de el.
El solicita omul, nu il forteaza intrucat El insusi este liber, si a creat fapturi tot libere, ca sa arate si fapturilor ca El este absolut si fara de margini. Daca El absolut, ar fi creat fiinte teleghidate, si-ar fi aratat doar marginirea si neputinta.
Deci daca este absolut, este liber. Si daca este Creator, inseamna ca nu este egoist, si deci are iubire, si daca are iubire, inseamna ca avea iubire din vesnicie si iubise inainte de a crea lumea, caci de ar fi creat lumea din nevoia de a incepe sa iubeasca pe cineva, atunci nu este absolut. Si daca i-a venit iubirea de noi dupa ce ne-a creat, dupa ce ne-a vazut, inseamna tot ca nu e suprem.
Si daca e o persoana iubitoare, trebuia sa iubeasca din vesnicia lui alta persoana. Si cine iubeste mai curat decat un tata pe un fiu. Si daca ei doi ar fi doar doua persoane, atunci nu ar fi desavarsire. In doi e tot egoism ca intr-unul: eu te iubesc pentru ca si tu ma iubesti. Insa a existat un al treilea cu ei din vesnicie... Duhul Sfant, spre care se uitau cei doi, si pe care il iubeau cei doi. Si fiecare-unul avea iubire vesnica fata de ceilalti doi. Trei inseamna absolut caci trei inseamna minim ca sa iesi din egoism ca divinitate. Si deci trei persoane divine distincte si neamestecate ale aceleasi fiinte dumnezeiesti, sau in cadrul aceleiasi fiinte una. Cum trei oameni fac parte din aceeasi fiinta umana si nu din alt regn fiecare...
Fiul din vesnicia Lui, de langa Tatal Lui, a luat si chip de om, insusindu-si calitatea de om.... De ce? Exista un singur raspuns: suntem cei mai importanti intre vietuitoare si in univers, si prin intruparea lui Dumnezeu Fiul, noi am intrat in neamul lui Dumnezeu... caci Hristos s-a ridicat cu acest trup inapoi in vesnicia Lui , langa Tatal Lui, si a ridicat rangul omenirii la rang dumnezeiesc... desi noi nu suntem si nu vom deveni dumnezei dupa fire ci prin si dupa harul si iubirea lui Dumnezeu. Dumnezeu fiind din fire si cu firea doar fiecare persoana din cele trei ale Treimii !
Dar acestea nu vor fi intelese in veci, de oamenii atotsuficienti, de smecheri, de libertini in sensul salbatic, de mandrii, de orgoliosi. Acestea fiind¨''virtutile'' diavolului din cauza carora a si ajuns mizerabil si viclean definitiv, ofticat ca din inger luminat a pierdut totul gandindu-se cateva secunde ca poate este un inger adorabil... uitand ca altul, gratis, la scos din intunericul nefiintei.
Caci doar doua lumi a creat Sfanta Treime: lumea ingerilor, iar mai apoi lumea oamenilor sau lumea materiala.
Prima a fost creata prin concretizarea energiei Lui necreate si vesnice in fiinte personale ingeresti, constiente si libere, dintr-o ''textura'' energetica, invizibila cu ochii pamantesti
Iar a doua lume, lumea oamenilor si a materiei vazute si palpabile, ca o concretizare palpabila si vizibila a energiei lui necreate, varful de lance fiind omul, fiinta personala, constienta, si libera, ce are in interiorul sistemelor corpului sau un animator tot de textura ingerilor, s u f l e t u l !
Mai plastic, omul este un inger imbracat in trup toate functiunile omului apartinand sufletului sau ingerului din el , acesta din urma, comunicandu-le trupului prin sistemele organismului, fiecare cu functia lui.
