Luca XXIV, 34. "Care (Apostoli) ziceau ca a inviat cu adevarat si s-au aratat lui Simon".
Simon-Petru, si-a amintit, dupa ce a fost anuntat de Maria-Magdalena ca a aflat mormantul Domnului gol si ca cineva i-a rapit corpul (Ioan XX, 2), impreuna cu Ioan au fugit la mormant, l-au gasit gol si intrand in mormant au vazut giulgiurile si mahrama asezate deoparte unele de altele (Ioan XX, 7).
Atunci au crezut ca Domnul a inviat (Ioan XX, 8). Ioan in mod deplin, iar Petru poate cu oarecare indoieli, caci a plecat de la mormant "mirandu-se in sine de ceea ce se intamplase" (Luca XXIV, 13).
De aceea, Domnul Hristos in aceeasi dimineata dupa aratarea Mariei Magdalena s-a aratat si lui Petru, precum aminteste fara detalii, Luca si care concorda cu cele spuse de Sfantul Apostol Pavel (I Cor. XI, 5). "Si Domnul s-a aratat lui Chefa, apoi celor doisprezece".
El s-a aratat insa inaintea ucenicilor din drumul spre Emaus. Sf. Pavel o relateaza Corintenilor ca o dovada a invierii Domnului.
