Activitatea cultural-ştiinţifică în timpul lui Teodosie al II-lea Înfiinţarea Universităţii din Constantinopol - Istoria Bizantului - Arhiva ortodoxa - Portal ortodox,rugaciuni,acatiste,predici,pastorale

Sunday, 2016-12-04, 6:50 AM
Logged in asGuest | Group "Guests"WelcomeGuest| RSS


Arhiva ortodoxa

Home » Articles » Istoria Bizantului

Activitatea cultural-ştiinţifică în timpul lui Teodosie al II-lea Înfiinţarea Universităţii din Constantinopol

În istoria milenară a Bizanţului, cultura sub diferitele ei forme a reprezentat o preocupare statornică pentru marea majoritate a împăraţilor. Crearea Universităţii din Constantinopol şi publicarea „Codex”- ului teodosian rămân însă înscrise drept momentele de vârf din istoria civilizaţiei Imperiului bizantin, aparţinând în exclusivitate perioadei de guvernare a lui Teodosie al II-lea. Până în secolul al V-lea Atena reprezenta principalul centru al învăţământului şi al ştiinţelor păgâne în întreg Imperiul roman. Cu toate acestea triumful creştinismului de la sfârşitul secolul al IV-lea, a adus o sensibilă scădere a prestigiului acestei şcoli, declin amplificat nu numai de invazia vizigotă, dar şi de crearea unei Universităţi creştine în vremea lui Teodosie al II-lea. Actul care a legitimat înfiinţarea noii Universităţi de la Constantinopol, a fost dat de către Teodosie al II-lea la 25 februarie 425. Corpul profesoral era compus din 10 gramaticieni de limbă greacă, 10 de limbă latină, 5 retori greci şi 3 latini, la care se mai adăugau o catedră de Filozofie şi 2 de Drept. În luna următoare, la 14 martie 425 un text înscris în „Codex Theodosianus” făcea elogiul acestei realizări de prestigiu din viaţa culturală a noii Rome, dând chiar numele unor profesori. Astfel pentru catedra de Gramatică a limbii greceşti erau Helladios şi Syrianus, pentru cea de Gramatică a limbii latine, Teofil, apoi sofiştii Martinos şi Maximos, juristul Leonţiu predând la catedra de Drept.[1] Profesorii erau foarte bine plătiţi de către Stat, având obligaţia să-şi dedice în exclusivitate timpul lor activităţii didactice de la Universitate. Poziţia lor socială în Stat capătă un loc aparte, oferindu-li-se onoruri de seamă. Fondarea acestui locaş de învăţământ nu a avut o destinaţie cu totul întâmplătoare, ci a încercat să contrabalanseze prestigiul vechilor Universităţi păgâne din Alexandria şi Atena. Învăţământul se făcea în două limbi: greacă şi latină. Chiar dacă latina rămânea în continuare limba oficială, greaca o va înlocui treptat. Această iniţiativă a fost cultivată tocmai de profesorii de la Universitatea din Constantinopol.

Întemeiată de Teodosie al II-lea, restaurată în secolul al IX-lea, protejată de Constantin Porfirogenetul, Şcoala Superioară din Constantinopol, în ciuda multor vicisitudini, a existat atâta vreme cât şi Imperiul. Crearea ei în secolul al V-lea, într-o perioadă în care vechile şcoli ale lumii romane încep să se închidă una după alta, rămâne în istorie drept un simbol în jurul căruia s-au grupat cele mai capabile forţe spirituale ale Imperiului.[2]

 



[1] Paul LEMERLE, Le premier humanisme byzantin, notes et remarques sur enseignement et culture à Byzance des origines au X-e siècle, Paris , 1971, p.63.

[2] *   *   *  Literatura Bizanţului, antologare, traduceri şi prezentare Nicolae Şerban TANAŞOCA, Bucureşti, Editura Univers, 1971, p. 43.

Category: Istoria Bizantului | Added by: PortalOrtodox (2011-12-28)
Views: 119 | Tags: Bizant, dreapta credinta, inceputul crestinismului, Ortodoxie, cursuri, istoria bizantului, teologie istorie, Istoria Bizantului online, referat | Rating: 0.0/0
Total comments: 0
Only registered users can add comments.
[ Sign Up | Log In ]
Site menu
Log In
Search
Site friends
Link exchange

Scheme electronice

Statistics

Total online: 1
Guests: 1
Users: 0
Copyright MyCorp © 2016