Prea Sfintia Sa Ioan Selejan, Episcopul Covasnei si Harghitei vrednic pastor al credinciosilor de pe meleagurile natale ale mitropolitului Nicolae Colan
La cumpana dintre secole si milenii, Prea Sfintitul
Episcop Ioan a fost trimis de Dumnezeu pentru a-si implini inalta
misiune in zona Carpatilor de curbura, pe meleagurile natale ale
mitropolitului Nicolae Colan, in care romanii si credinta lor ortodoxa
au avut de infruntat, de-a lungul veacurilor, numeroase incercari.
Vladicul Ioan, chemat la arhierie intr-una din zonele
binecuvantate de Dumnezeu, ale Romaniei, a avut misiunea grea de a
conduce o turma risipita si drastic napastuita de amplul proces de
deznationalizare la care a fost supusa timp de secole, impreuna cu toti
cei cu care au convietuit pe aceste meleaguri mioritice, pe cat de
frumoase, pe atat de bantuite de nostalgii, nelinisti si proiecte de
enclavizare. Pe altarul de jertfa al greu incercatilor credinciosi
ortodocsi din Covasna si Harghita, in cei peste 10 ani de arhipastorire
s-au inscris faptele ziditoare ale acestui luptator roman ortodox, omul
potrivit si binecuvantat de Dumnezeu, la locul si timpul potrivit, in
vremuri de restriste.
Ardelean, nascut pe meleagurile legendare ale
Bihorului, format ca inginer destoinic si apoi ca monah deschis spre
misiune concreta, Vladica Ioan si-a dovedit masura personalitatii sale
ca staret al manastirii Lainici, apoi ca superior al Asezamintelor
romanesti de la Ierusalim si Iordan si, mai cu seama, ca misionar trimis
de Dumnezeu in inima plaiurilor romanesti de unde se adapa izvoarele
Muresului si Oltului.
In rastimpul scurs de la intronizarea sa ca Episcop
al Covasnei si Harghitei, Vladica Ioan a inscris pagini de adevarata
istorie pe aceste plaiuri romanesti, atat de incercate de vitregiile
vremurilor, asigurand dainuirea fiintei nationale prin Biserica, pilonul
de nadejde al neamului romanesc. Dovada, stau lacasurile sfinte
restaurate, noile biserici parohiale si manastiri inaltate intru
dainuirea credintei ortodoxe si a spiritualitatii romanesti, dar si
ctitoriile sale spirituale si culturale: institutiile muzeale, volumele
monografice, publicatiile stiintifice si religioase, sesiunile si
simpozioanele de inalta tinuta si intensa traire romaneasca si multe
altele. Semnificatia deosebita a tuturor ctitoriilor sale rezida din
faptul ca ele intruchipeaza, intr-un mod trainic, fie si prin
dramatismul lor, componentele esentiale ale neamului nostru: ortodoxia
si romanitatea.
Roadele apostolatului pastoral al Prea Sfintitului
Episcop Ioan in cei peste 10 ani de la reaprinderea candelei credintei
ortodoxe in nou infiintata eparhie a Covasnei si Harghitei vor dainui
peste timp. Intre minunatiile acestor roade se inscriu, la loc de
cinste, pe langa numeroasele lacasuri de cult si case parohiale, grija
pentru incadrarea cu preoti a parohiilor vacante si asigurarea unor
salarii decente pentru acestia si familiile lor, sporirea bazei
economice a eparhiei, recuperarea terenurilor agricole si a padurilor ce
au apartinut parohiilor, amplele actiuni de asistenta sociala si de
ajutorare a celor aflati in nevointa, afirmarea Episcopiei ca factor de
pace interetnica si confesionala si de promovare a duhului bunei invoiri
intre oameni, sprijinirea invatamantului si a culturii in limba romana,
grija pentru efectuarea cercetarilor pentru punerea in valoare a
urmelor de locuire daco-romana, cetati dacice si castre romane, precum
si cele ale crestinismului romanesc, prin salvarea si valorificarea
fondurilor arhivistice create de parohiile din eparhie.
De aceea, pretuim, deopotriva, carturarul si
constructorul, Ierarhul si liderul de necontestat al romanilor din Arcul
intracarpatic, modestia si demnitatea sa, stradania depusa cu
sarguinta, rabdare, indrazneala, darzenie, pragmatism si optimism, dar
si proiectele indreptate spre viitor, spre cele ce asteapta sa fie
implinite pentru pastrarea si afirmarea identitatii nationale,
lingvistice si confesionale a romanilor din Covasna si Harghita.
Reper de demnitate nationala, Prea Sfintitul Ioan s-a
implicat, la modul pragmatic si eficient, in viata cetatii, mijlocind,
cu autoritatea si prestigiul de care se bucura, legatura
reprezentantilor societatii civile din cele doua judete cu demnitari din
conducerea autoritatilor administratiei publice centrale si locale. In
eparhie, si in intreaga tara, este cunoscuta activitatea Prea Sfintiei
Sale ca Presedinte de onoare al Forumului Civic al Romanilor din
Harghita si Covasna, precum si cea de asigurare a sprijinul financiar
necesar actiunilor de asistenta sociala a persoanelor aflate in
nevointa, a institutiilor de sanatate si invatamant. Prin interventia
nemijlocita a Prea Sfintiei Sale au fost construite, doar intr-o
saptamana, doua locuinte sociale necesare mutarii chiriasilor, care
locuiau ilegal, in cladirea primei scoli romanesti din Sf. Gheorghe,
construita in 1799, si acest exemplu nu este singular.
Prea Sfintia Sa s-a implicat, nemijlocit, in
organizarea si conducerea sesiunilor stiintifice si simpozioanelor
organizate la Miercurea-Ciuc, Izvoru Muresului, Sf. Gheorghe si in alte
localitati din eparhie, sprijinind permanent activitatea institutiilor
de cultura si invatamant in limba romana, din judetele Covasna si
Harghita.
Acum, la implinirea a 55 de ani de viata, alaturam si
noi, muzeografii, arhivistii si reprezentantii asociatiilor
cultural-crestine din judetele Covasna si Harghita, smeritele noastre
rugaciuni, prin care cerem bunului Dumnezeu sa-l incununeze pe Prea
Sfintitul Episcop Ioan cu sanatate deplina, putere de munca si
indelungare de zile, in slujirea destinelor sfinte ale Bisericii
ortodoxe si ale neamului nostru romanesc.
Dr. Ioan Lacatusu
|