Intelectuali romani din Harghita si Covasna, din sec. al XIX-lea si inceputul secolului XX.
Implinirea a 130 de ani de la nasterea lui Octavian
Codru Taslauanu - personalitate de seama a culturii romanesti, nascuta
pe meleagurile Arcului Intracarpatic - ne prilejuieste cateva reflectii
asupra contributiei romanilor din aceasta parte de tara, la formarea si
afirmarea patrimoniului cultural national.
Demersul nostru este necesar, cu atat mai mult, cu
cat, in anumite medii, din tara si nu numai, inca mai este promovata
conceptia conform careia arealul fostelor scaune secuiesti, a
reprezentat si mai reprezinta inca, un bloc monoetnic maghiar, respectiv
secuiesc.
Studiile si lucrarile de demografie istorica aparute
in ultimii ani, dintre care se remarca in mod deosebit cele semnate de
Varga E. Arpad, Traian Rotariu si Ioan Lacatusu au adus clarificarile
necesare referitoare la numarul populatiei romanesti din judetele
Covasna si Harghita, in ultimul secol si jumatate, si structura
confesionala a acesteia. Alte studii, avand aceeasi tema, abordand
problema dispunerii geografice a comunitatilor romanesti in cadrul celor
doua judete, au pus in evidenta faptul ca cele mai importante
localitati cu populatie romaneasca sunt situate la poalele Carpatilor
Rasariteni, incepand cu localitatile din zona Toplitei - Bilbor, Corbu,
Tulghes si terminand cu cele din zona Intorsurii Buzaului - Barcani,
Sita Buzaului si Vama Buzaului. Toate celelalte comunitati romanesti
situate in interiorul celor doua judete au fost deznationalizate.
O problema, putin cercetata inca, este cea a elitelor
romanesti din aceasta parte de tara. De aceea, cunoscandu-se rolul
elitelor locale in propasirea unor comunitati, am incercat sa cunoastem
ce au dat comunitatile romanesti din Arcul Intracarpatic patrimoniului
cultural-national si ce au primit acestea din alte localitati ale tarii.
Demersul nostru a fost inlesnit de aparitia unor lucrari de referinta
privind formarea intelectualitatii romanesti din Transilvania in epoca
moderna.
Parcurgand paginile volumului Istoria formarii
intelectualitatii romanesti din Transilvania si Banat in epoca moderna, a
cercetatorului Cornel Sigmirean, si Cartea bicentenarului Emanuil
Gojdu, 1802-2002", volum editat in anul 2003, de catre Biblioteca
judeteana "Gheorghe Sincai", din Oradea, constatam ca impresionanta
lista a intelectualilor romani ardeleni formati la facultatile din
Europa Centrala si de Vest, redata in lucrarea respecrtiva, cuprinde
apropae 100 tineri nascuti in localitati din judetele Covasna si
Harghita. La acestia, am adaugat tineri care au urmat cursurile unor
facultati din Bucuresti, iar dintre zecile de absolventi ai facultatilor
de teologie ortodoxa si greco-catolica din Sibiu si Blaj am retinut
doar pe aceia care au indeplinit demnitati in viata bisericeasca
(ierarhi si protopopi), sau profesori in invatamantul teologic. Sa
ajuns, astfel, la 114 intelectuali romani, care au urmat cursurile
diferitelor facultati in secolul al XIX-lea si inceputul sec. XX,
respectiv pana la Marea Unire din 1918.
Pentru a intelege mai bine cine si de unde sunt
acesti intelectuali, ce facultati au urmat, cine i-a sprijint sa urmeze
cursurile invatamantului superior, am procedat la gruparea lor dupa
profilul facultatilor absolvite, dupa orasul in care au invatat, dupa
locul nasterii, dupa confesiunea avuta si, acolo unde au fost
informatii, am specificat cine le-a acordat burse de studii. Dupa
profilul facultatilor absolvite, situatia se prezinta astfel: Facultati
de Drept si Stiinte Politice - 34; Facultati de Teologie - 21; Facultati
de Medicina si Framacie - 20; Facultati de Filozofie si Litere - 14;
Facultati Tehnice - 8; Facultati de Matematica si Stiinte Naturale - 3;
Academia de Comert - 3; Arhitectura - 1; Silvicultura - 1 s.a.
Dupa orasul in care au urmat studiile universitare,
rezulta ca 45 au studiat in Cluj, 35 in Budapesta si in alte orase din
Ungaria, 9 in Sibiu, 9 in Blaj, 6 in Viena si alte orase din Austria, 6
in Bucuresti, iar altii in orase din Germania, Italia, Franta, Belgia
s.a.
Dupa localitatea natala, cei 114 absolventi de studii
superioare originari din judetele Covasna si Harghita proveneau din:
Toplita - 12, Odorheiu Secuiesc- 12. Araci - 10, Bretcu - 9, Tulghes -
8, Poiana Sarata - 6, Haghig - 6, Intorsura Buzaului (Buzaul Ardelean) -
5, Subcetate- 5, Sacel -4, Covasna - 3, Sita Buzaului - 1, Porumbenii
Mari- 3, Ozun - 2, Sf. Gheorghe
- 2 ( din care, unul din Breza, actualul cartier
Simeria), Valcele - 2, Dobarlau- 2, Poian - 2, Chichis -1, Bilbor-1,
Baraolt -1, Aita Seaca -1, Vidacut - 1, Bilbor -1, Baraolt -1, Voslobeni
-1, Ditrau -1, Sanmartin -1, Cristuru Secuiesc -1.
Dupa confesiune, 66 erau ortodocsi si 48 greco-catolici.
Din totalul licentiatilor, 24 au obtinut titlul
stiintific de doctor, din care 15 in stiinte juri-dice, 5 in medicina, 2
in teologie si 1 in litere.
Din totalul celor 144 de tineri din cele doua judete,
peste 30 au beneficiat de diferite bur-se, din care: 16 au beneficiat
de burse acordate de Fundatia Gojdu, 6 de Fundatia Alexandru Sterca
Sulutiu, 3 de la Fondul Grainiceresc Nasaud, 3 Fundatia Simion Romantai,
2 Fundatia Vasile Moga, 1 ASTRA, 1 bursa de stat.
Aceasta sumara trecere in revista a prezentarii
intelectualilor romani din localitatile actualelor judete Covasna si
Harghita, din sec. al XIX-lea si inceputul sec. XX, ne permite sa
evidentiem, dincolo de aspectul cantitativ, dimensiunea calitativa a
intelectualilor romani nascuti pe aceste meleaguri, concretizata prin
personalitati precum: patriarhul Miron Cristea, mitropolitii Nicolae
Colan si Alexandru Nicolescu, episcopii Justinian Teculescu, Veniamin
Nistor si Emilian Antal, scriitorii si publicistii Octavian Codru
Taslauanu, Ghita Popp, Romulus Cioflec, la care se aduga importanti
lideri locali, intruchipati de protopopii celor doua confesiuni
romanesti si de alti intelectuali de cinste.
Cercetarile pe aceasta tema au evidentiat faptul ca
cea mai mare parte a intelectualilor nascuti pe aceste locuri s-a format
si s-a realizat profesional in alte zone ale tarii, in timp ce o
importanta contributie la istoria romaneasca locala au adus-o oameni din
intreg spatiul romanesc, care, odata stabiliti aici, s-au atasat de
aceste frumoase plauiri romanesti si au incercat sa contribuie la
prosperitatea materiala si spirituala a zonei, precum si la formarea si
educarea tineretului si afirmarea culturii romanesti intr-un spatiu in
care, mari perioade de timp, romanii si romanitatea au fost supusi la
numeroase discriminari.
Lungul sir al intelectualilor romani stabiliti in
zona incepe cu oficialii din domeniul jus-titiei, precum: Ioan Florian-
presedintele Tribunalului din Odorheiu Secuiesc (1880-1890), Alexe
Onitiu-judecator la Sf. Gheorghe (1870-1880) s.a., protopi precum Ioan
Petric (19611875), Elie Campeanu (1898-1916) si pana la P.S. Ioan
Selejan, ierahul trimis de Dumnezeu pentru a asigura pastrarea si
afirmarea culturii si spiritualitatii romanesti in zona.
Dr. Ioan Lacatusu
|