Insemnari ale episcopului Nicolae Colan din anii ocupatiei horthiste
In urma Dictatului de la Viena, din 30 august 1940,
episcopul Nicolae Colan a fost singurul ierarh ortodox care "a ramas in
teritoriul vremelnic ocupat", carmuind pe toti credinciosii ortodocsi
romani din Transilvania", ramasi sub stapanire straina. In toti acesti
ani, a cutreierat "crucis si curmezis", intinsa eparhie, si-a continuat
activitatea publicistica, a publicat lucrari teologice, a editat carti
de cult, in mai multe editii si a talmacit "intr-o neaose limba
romaneasca" Noul Testament, care a aparut la Cluj, in doua editii (in
1942 si 1945).
Despre "cei patru ani cat patru veacuri", din timpul
ocupatiei straine, cu toate ca s-au scris numeroase studii si lucrari,
exista inca multe arhive ce asteapta sa fie cercetate si puse in
valoare. In ceea ce il priveste pe episcopul Nicolae Colan si
credinciosii sai, acesta, "dand glas indemnurilor unor prieteni, a
adunat intrun volum cateva cuvantari si pastorale din anii 1940-1944,
intitulat, semnificativ, In legaturi, volum aparut la Cluj, in anul
1946.
Cu sprijinul distinsei sale nepoate, Ileana Leuca
Colan, au fost identificate majoritatea studiilor, articolelor,
cronicilor, notelor, recenziilor, cuvantarilor si pastoralelor aparute
in publicistica vremii, in perioada 1937- 1957.
Dupa trecerea la cele vesnice, a vrednicei de
pomenire nepoate Ileana Leuca Colan, prin amabilitatea doamnei Cornelia
Costea - sora si prietena statornica a defunctei - am intrat in posesia
unor valoroase documente referitoare la familia Colan, o bogata
corespondenta a mitropolitului carturar Nicolae Colan, care odata
publicata va reprezenta o frantura din istoria Bisericii Ortodoxe
Romane, dintr-o perioada zbuciumata a istoriei Romaniei.
Pana cand acest proiect se va concretiza, cu
sprijinul domnului academician Horia Colan si a arhivistului Vasile
Lechintan, publicam cateva din insemnarile episcopului Nicolae Colan,
asa cum sunt ele scrise intr-un caiet "de ciorne". Nu stim daca
episcopul, in acesti ani, a tinut un jurnal zilnic. Cert este ca, daca
acest fapt s-ar fi realizat, informatiile despre starea Bisericii
Ortodoxe Romane si relatiile acesteia cu autoritatile vremii, cat si cu
celelalte culte, ar fi fost mult mai cuprinzatoare. Dovada o constituie,
fragmentele de jurnal si celelalte insemnari pe care le vom reda in
continuare.
In volumul "Omagiul Mitropolitului Nicolae Colan
(1893-1993)", aparut la Cluj-Napoca, in anul 1995, parintele profesor
Alexandru Morar a redactat studiul intitulat "Aspecte din activitatea
ierarhului Nicolae Colan din perioada 1940-1944". Motivatia prezentarii
acestei teme este aceea de a scoate in evidenta adevarul istoric, din
anii 1940 -1944, din viata romanilor transilvaneni… nu pentru a incinge
spiritele sau a umili pe cineva, ci pentru a face sa inteleaga ca cei
patru ani de ocupatie straina, "lungi cat patru veacuri"- cum adesea
afirma vladica Nicolae Colan, nu trebuie sa se reintoarca".
Studiul parintelui Alexandru Moraru, evidentiaza
"fapte ce inca nu au fost publicate pana acum", din arhiva
Arhiepiscopiei Clujului", fapte petrecute in sanul Bisericii Ortodoxe
din Transilvania, in ordine cronologica, in laturile: a) bisericeasca;
b) culturala; si c) economica. Din multitudinea acestor demersuri,
intreprinse in conditiile istorice cunoscute, amintim: intemeierea unui
vicariat Ortodox Roman la Alba Iulia, reluarea societatilor cu caracter
religios ("sub supravegherea autoritatilor maghiare de stat"),
hirotonirea unor noi preoti pe seama parohiilor ramase vacante,
efectuarea vizitelor canonice, asigurarea functionarii Academiei
Teologice, a Scolii de cantareti de la Nuseni, a scolilor primare si
secundare ortodoxe, editarea publicatiilor bisericesti, gestionarea
patrimoniului bisericesc- grav afectat dupa septembrie 1940 si nu in
ultimul rand asigurarea salariilor preotilor, in conditiile in care
contributia din partea statului "era foarte mica".
Intre documentele donate Centrului Eclesiastic de
Documentare Mitropolit Nicolae Colan de catre regretata Elena Leuca
-Colan, nepoata mitropolitului de vrednica amintire N. Colan, am
identificat si un "caiet pentru elev, editat de Libraria R. Cioflec
Cluj, Piata Unirii No.8", care cuprinde cateva insemnari ale episcopului
Nicolae Colan, din anii 1942-1944.6
Insemnarile respective se refera, in principal, la urmatoarele aspecte:
Cuprinsul volumului "Samanaturi", care urma sa
contina 21 de articole semnate de Nicolae Colan, in "Viata ilustrata",
intre anii 1932 - 1942 .
Cuprinsul brosurii " Marturisiri" -"format mai mare,
text cicero", care urma sa contina sase cuvantari si discursul de
receptie la Academia Romana, in total 42 de pagini.
Cuprinsul "unui volumas" intitulat "In legaturi", care urma sa cuprinda "in total cam 80 de pagini" .
Din cele trei volume proiectate, doar ultimul, sub
titlul "In legaturi", a aparut in anul 1946, la editura Episcopiei
Vadului, Feleacului si Clujului.
"Program de publicatii pe anul 1943", practic un plan editorial al Episcopiei pe anul respectiv, care cuprindea 9 titluri .
Programul "vizitelor canonice" din anul 1943
Lista problemelor prioritare ce urmau a fi
solutionate in anul 1946 care, printre altele, cuprindea: editarea
catalogului cartilor tiparite intre anii 1940 - 1944, tiparirea unui
"calendar mai bogat" la Dej, construirea unui camin scolar la Reghin,
editarea unui "abecedar religios" s.a.
Cateva citate si insemnari, care urmau sa apara in
"Viata ilustrata", dupa cum urmeaza: "Suntem ce-am fost, ramanem ce
suntem"; " a te naste e usor, a te renaste e foarte greu (prov.
Chinezesc)"; "Tineti cu poporul ca sa nu rataciti"(S.Barnutiu). "Asta nu
este un sfat inedit, ci concluzia unei vieti istorice. Preotii nostri
au tinut cu poporul -de aceea ei nu au ratacit".
"Imprimat" de trimis tuturor fostilor abonati ai V.I
(Vietii Ilustrate - n.n.), cu intrebarea daca ar abona revista - daca am
scoate-o din nou in conditiile in care a aparut inainte. Ea n-a fost
subventionata de nimeni. A trait din abonamente. Asa as vrea sa
dainuiasca si de aici inainte".
Cateva insemnari disparate:
"Teologi 47+extraordinari, int. baieti 34, int.fete
36 +21" - de presupus ca cestea sunt cifrele de scolarizare la Academia
Teologica, in anul 1943;
"Vorba cantecului: / Toate trec, / Durere sau noroc, / Nimic nu tine / Viata-n loc".
"Muzeul eparhial s-a imbogatit prin chipul iconostasului …din Viena (I. David) si calendarul din 1829 (Prof. T. Ungureanu)"
Din spatele caietului, pe 18 file, este redat
cuprinsul fiecarui numar al revistei lunare "Viata ilustrata", din
perioada 1943-1944, impreuna cu diferite insemnari. In urma lecturii
paginilor amintite, rezulta cu claritate faptul ca intreg continutul
fiecarui numar din "Viata ilustrata", a fost conceput de episcopul
Nicolae Colan, de la aspectele de fond - orientarea tematica a
publicatiei, pana la cele de forma - care priveau numarul de pagini si
raportul text-imagine ("clisee"). De remarcat, echilibru dintre
articolele cu tematica teologica si cele cu tematica laica, prezenta
constanta a incercarilor literare, a problemelor de arta, istorie,
filosofie, cultura si civilizatie. Printre colaboratorii constanti ai
publicatiei respective, cei care semnau cu regularitate in paginile ei,
remmarcam pe: Mircea Eliade, I. Agarbiceanu, Fl. si C. Muresan, Raul
Sorban, L. Munteanu, C. Dragomir, R. Hatos, V. Samartineanu, M. Pop, A.
Faur, V. Vlad, I. Nicolescu s.a.
Dupa mai multe pagini albe, si o fila indoita,
urmeaza patru file cu insemnari gen jurnal, scrise incepand cu luna
ianuarie 1943:
"ian. 10(?) - Se stinge neasteptat-iubitul meu
impreuna lucrator, Ion Goron. Sunt deznadajduiti cu totii cei
dimprejurul meu, caci lasa un loc pe care cu greu il va putea umple
cineva. La Consitor, la Academia teologica, la catedrala, la revista,
pretutindeni. Bunul Dumnezeu sa-l odihneasca, iar pe noi sa ne mangae si
sa scoale alti goruni din mijlocul nostru.
1 Febr. "V.I"- Viata Ilustrata - n.n. apare
tehnoredactata tot de + I. Gorun. Asta ca sa se plineasca legea. Pe
Martie si April e gata, dar nu poate aparea pana nu-si castiga hartiile
noul redactor: Par. Rector Munteanu. Ii merge greu, caci domnii din
Budapesta nu-l primesc la Camera de presa, fiindca revista nu e
autorizata sa apara; iar revista nu primeste autorizatie fiindca
redactorul nu e primit la Camera presei. Vechiul cerc vicios.
Reciprocitatea - deschide portile.
Aprilie 18. Florii: Slujba arhiereasca in capela
Gojdu din Budapesta. Cu un frumos tertet de studenti. Lume multa.
Intelectuali si tarani. Acestia din urma - concentrati la munca. O zi de
imbelsugat rod duhovnicesc.Participa, fireste si legatia, in frunte cu
domnul ministru Filotti, distinsul om de inima.
25 april. I zi de Pasti. Acasa Invierea. Lume multa.
Dupa masa ora 6 Nasaud Vicernie. O mare de Romani ma asteapta in fata
bisericii noastre. Am slujit si predicat. Ce lume buna si credincioasa!
26 April. La Sacel. Ma asteapta jandarmii. Abia mi-au
deschis biserica. Am slujit Sf. Liturghie. Dupa trei ani. (Nu-s
ortodocsi !?). Dupa masa. La Borsa - nu ne-au ingaduit jandarmii. In
biserica sfintita de mine!
Fratii uniti nu s-au aratat!
7 V. Se recruteaza fetele pentru lucru de folos profan si se duc in Dunantul (?). E robie moderna. Un fel de deportare.
2 V. Adunarea eparhiala - Ca anul trecut, am tinut-o
insa la Dumineca Tomii.Inca inainte de Pasti aparea "Intaia carte de
invatatura", a Parintelui Florea Muresan. E una din cele mai importante
carti aparute de trei ani incoace.
1 August. A trecut vara - ca un vis.Nu-i nimic, sa fii in tara o luna jumatate.
1 Sept. Scoala teologica o vom incepe la 15 Sept. ca sa putem da vacanta mai lunga la Craciun- crutand lemnele.
28 XI 1943. De nu-mi aducea aminte lumea asta care
m-a coplesit cu dragostea, nici nu stiam ca sunt de 50 de ani. Doamne,
ajuta-ma sa fiu vrednic de aceasta pretuire si dragoste - facandu-mi
slujba pe deplin.
6 Dec. Era sa sa se tina la palatul "Albina"
concertul si sedinta festiva a studentilot teologi. Nu li s-a dat voie
pe motivul ca nu au destui ofiteri de politie ca sa trimita si aici.
Concertul si cuvantarile (religioase) deci numai programul religios s-a
tinut la Catedrala.
15 Dec. Liceul cu limba de predare romana e inchis -
ca represalii pentru inchiderea a trei scoale secundare unguresti
confesionale din Romania.
24 Dec. Primesc prelungirea pasaportului - dupa sase
saptamani de la cerere. Cam asa cum a primit lemnele, o scoala din
schita lui Caragiale.Dar incalte, am cerut pe 20 de zile si mi s-a dat
pe 60. Ca tiganii lui Alexandri: n-am ce face cu atata libertate.
25 Dec. Craciun: La radoi Bucuresti aud o multime de
melodii nemtesti pe text romanesc - toate de Craciun, ca "O O
Tannenbauu", Sbille Macht etc- Ce bine ca le canta Romanii, ca nemtii nu
se prea rup dupa ele! Asa ca razboiul sfant este si nu prea. De Craciun
este si Pastorala - foarte cautata. Probabil se va trece - ca Noul
Testament - in mai putin de un an. La Craciun lume mai putina ca de
obicei la catedrala. Au cam plecat Romanii pe la sate caci cu 10 ecouri
de carne la Cluj - cam slabuta treaba. Era sa uit: in preajma
Craciunului Parintele I. Georgescu de la Oradea a tinut o conferinta
despre Hristos in poezia romaneasca A spus ca Dante si V. Hugo si
ceilalti catolici - da, vorbesc despre Hristos, dar greco-orientalii
astia sunt tare slabi si in aceasta privinta. " Ce pacat - a spus
Sfintia Sa - scuzandu-l pe P.S. Suciu din catehism, unde are ce are cu
regatenii aia de greci - ca nu sunt toti romano-catolici. Fiindca (aici
citez): " cel ce n-a trecut pe la Roma - fie ins singuratic sau popor
-este si ramane un neispravit". Cati din cei prezenti in sala "Albina"
au iesit, scarbiti - de- atata intelepciune si dragoste frateasca.
Ceilalti au ramas pana la sfarsit, fiindca se temeau "sa nu fie dati
afara din sinagoga".
25 spre 26 Dec. - Noaptea prietenii nostri au asezat pe scarile catedralei o satra de targ (de poame). Saracii!
Samb. 11 Martie (1944?) Seara la Academia teologica
unita prapad. Cateva zile in sir au durat bataliile pe strada. Nici o
institutie romaneasca din Cluj n-a ramas fara reprezentant batut.
Amenintari cu moartea. Am amanat conferinta religioasa din catedrala.
Dum. 19 martie Nemtii au ocupat Budapesta si alte
centre. Apoi lucrurile s-au linistit. 2 Iunie, dim. 9,10 Clujul a fost
bombardat de anglo-americani. Vreo suta de bombardiere au pustiit
cartiere intregi. Peste 400 de case complect darmate si aproape 1000
avariate. Jertfe omenesti (?) 300 morti civili si multi raniti. Cumplite
clipe! Din pricina evenimentelor si a greutatilor de transport n-am
convocat adunarea eparhiala. Aproape seara de seara, uneori si ziua si
noaptea, in adapost. La- nceput emotii. Apoi ne-am invatat ca toamna cu
grindina.
2 Iulie. Alarma! Tocmai cand eram gata sa plec la
Catedrala. Preotii si credinciosii au iesit din biserica si au venit in
adapostul Episcopiei, unde s-a continuat slujba. A si predicat Parintele
Nicoleascu ? Ca in catacombele crestinismului primar.
4 VII. Mi se pare ca trebue sa stopez vizitatiile
canonice, ca mi s-a rechizitionat caruta. De altfel si cu " opinciile
stau rau".
Alte informatii despre calvarul episcopului N. Colan
in timpul ocupatiei hortyste sunt re-date in lucrarea lui Ioan N. Ciolan
"Transilvania ultima prigoana maghiara", aparuta la Roma in anul 1980.
Impreuna cu insemnarile episcopului N. Colan, am
identificat textul predicii rostite de parintele Nicodim Belea, in
Catedrala din Sibiu, la 28 noiembrie 1943, cu prilejul implinirii a 50
de ani a episcopului Vadului, Feleacului si Clujului.
Bucuria traita odata cu eliberarea Ardealului de Nord
de sub ocupatia straina este redata concis in scrisoarea trimisa de
episcopul Nicolae Colan nepotului sau, carturarului brasovean Ioan
Colan, in toamna anului 1944.
Vocea societatii civile, a reprezentantelor
laicatului este redata de cuvantarea rostita la palatul episcopal din
Cluj, in data 29 iunie 1946, de Sofia Metes, sotia cunoscutului istoric
Stefan Metes.
Dr. Ioan Lacatusu
|