Acad. Horia Colan - O viata pusa in slujba invatamantului si cercetarii stiintifice romanesti
Profesorul Horia COLAN, nascut in Covasna, la 11 mai
1926, este descendent, pe linie directa, din trei importante familii din
Araci, de unde isi aveau originea ambii parinti. Cele trei familii:
Colan, Rafiroiu si Cioflec, erau, la randul lor, inrudite cu alte
familii din localitate, dintre care Nema, Colt, Bucsa, Nistor, Axente,
Leuca, Puscariu, Tantareanu, Glajaru, Grozea, Ciucasel, Botoradu s.a.
Situata la mijlocul distantei dintre Sf. Gheorghe si
Brasov, localitatea Arpatac (azi, Araci), aflata la interferenta
culturii romane cu cea saseasca si maghiara, s-a inscris in vetrele de
cultura si dainuire romaneasca din Ardeal, impreuna cu renumite asezari,
precum Sacele, Rasnov, Rasinari, Salistea s.a.
Araciul a dat culturii romanesti -alaturi de un
important numar de lideri locali, asa cum au fost protopopii Aurel
Nistor si Ioan Rafiroiu - numeroase personalitati de seama, dintre care
amintim pe mitropolitul Nicolae COLAN, episcopul Veniamin Nistor,
scriitorul Romulus Cioflec s.a.
Traditional, localitatea Araci a avut legaturi
numeroase, diverse si permanente cu "Tara" In acest context, la fel ca
multi alti romani ardeleni, la inceputul primului razboi mondial,
tanarul Gheorghe COLAN, din Araci, fratele viitorului mitropolit Nicolae
COLAN si tatal academicianului Horia COLAN, a trecut Carpatii prin
"Vama Cucului" si a activat, pentru inceput, in "Garda demnitatii
nationale" si "Liga Culturala pentru Unitatea Romanilor", sectia
Ploiesti. La numai 18 ani, s-a inrolat voluntar in armata romana si a
luptat la Marasesti si Namoloasa, fiind distins cu medaliile "Barbatie
si credinta cu spade" si "Ferdinand I".
La terminarea razboiului de reintregire nationala,
dupa casatoria cu Elena (n. Rafiroiu) si terminarea studiilor de drept
administrativ, Gheorghe COLAN, va functiona ca notar comunal si apoi
prim pretor la Covasna, Birchis (Severin), Santana, Cluj-Napoca si
Radna-Lipova (Arad). De aceea, tanarul Horia COLAN a urmat scoala
primara la Covasna (Voinesti) primele doua clase (1932-1934), unde a
avut invatatoare pe Cornelia Ciucan, casatorita ulterior cu profesorul
Buzea, viitor inspector in Ministerul Invatamantului. Clasele III si IV,
le-a urmat apoi la Birchis, aproape de Mures si Savarsin, la o scoala
deosebit de buna, care i-a dat pregatirea corespunzatoare pentru anii de
liceu. Ceea ce a invatat atunci, cu invatatorii Cibian si Blaj, i-a
permis sa treaca cu deosebit succes concursul foarte dificil de admitere
la Liceul Moise Nicoara din Arad.
Inca de la acea frageda varsta, elevul Horia Colan
avea o nota de maturitate si independenta, pusa in evidenta, printre
altele, si de faptul ca s-a deplasat singur de la Birchis la Arad pentru
sustinerea examenului de admitere. De mentionat, ca timpul cursurilor
liceale l-a petrecut la internat, unde era o disciplina de fier, ceea ce
l -a fortificat si pregatit pentru infruntarea greutatilor viitoare. La
renumitul liceu aradean, Horia COLAN a facut, intr-o prima etapa, doar
primele doua clase, intre anii 1936-1938, clasele III si IV urmandu-le
la Seminarul Pedagogic Universitar(un timp numit si Liceul Scolii
Normale Superioare), care era, de fapt, Liceul de Aplicatie al
Universitatii din Cluj, oras in care tatal sau fusese numit prim-pretor.
Atat la Arad, cat si la Cluj, a avut profesori exceptionali. La Cluj,
aproape toti profesorii de la disciplinele de baza erau profesori
universitari, oameni de mare capacitate din domeniul stiintei si
culturii.
Dupa Dictatul de la Viena, in 5 septembrie 1940,
impreuna cu mama si sora sa Stela, a luat drumul bejeniei, parasind
Clujul intr-un camion. A privit cu lacrimi in ochi, de pe dealul
Felecului, orasul de pe Somes, plecand spre Sibiu, in drum spre Arad,
unde tatal a primit functia de prim-pretor la Radna-Lipova.
La Arad, a continuat cursurile la Liceul Moise
Nicoara, pe care le-a absolvit in anul 1944. De la acest renumit liceu
are cele mai dragi amintiri ale tineretii. Liceul, creat in 1919, a avut
de la inceput dascali care proveneau atat din intelectualitatea formata
in Ardeal cat si din adevarati apostoli ai neamului, veniti din Regat.
Profesorul COLAN isi aminteste frecvent de figura luminoasa a
profesorului de matematica Ascaniu Crisan, director in perioada
19201944, Constantin Teodorescu, profesorul de fizica si chimie, cel
care a creat laboratoare spatioase si bine dotate, care erau invidiati,
pana si de scolile superioare politehnice. De fapt, liceul aradean
devenise o adevarata universitate romaneasca la granita de Vest a
Romaniei, dand tarii peste 20 de membri ai Academiei Romane.
In aceasta atmosfera culturala de emulatie,
personalitatea tanarului Horia COLAN s-a modelat, prefigurand
performantele de exceptie de mai tarziu. In anii de liceu, el a fost
presedintele Societatii de Matematica din scoala (Societatea literara,
fiind condusa atunci de viitorul Academician Stefan Augustin Doinas).
Tot atunci, scrie articole la ziarul stiintelor si calatoriilor si
colaboreaza la revistele de cuvinte incrucisate, in calitate de autor.
Si in acest caz, prefigurand dragostea pentru istoria nationala, va
publica primul careu, in anul 1940, in revista Alb si Negru, intitulat
"Din istoria nationala".
Din liceu a fost apropiat de cultura si stiinta
franceza, in general, avand in vedere ca in perioada respectiva
profesorii de franceza erau cetateni francezi in principalele capitale
de judet, facand parte din Misiunea Franceza din Romania. In cursul
superior al Liceului Moise Nicoara, din Arad (1940-1944), a avut
profesor pe Henri Michel, pe care il ajuta la Biblioteca Cercului
Cultural Francez, din Arad. Mai tarziu, in activitatea stiintifica,
exprimandu-si aprecierea si apropierea fata de cultura franceza, nu a
neglijat nici cultura tehnica germana, cunoscuta pentru performantele
sale.
Calitatea invatamantului din liceul aradean,
cunostintele temeinice dobandite pe parcursul anilor de studiu, si-au
aratat roadele, incepand cu rezultatele obtinute la bacalaureat si
admiterea la facultate, examene sustinute in vara anului 1944, in
conditii exceptionale ale starii de razboi in care se afla tara.
In acel an, bacalaureatul a inceput la Arad, in luna
iunie, dar datorita bombardamentelor, examenele s-au desfasurat la
Minis. S-au sustinut cate 6 ore de examene pe zi, timp de patru zile,
ceea ce a solicitat un efort deosebit din partea tinerilor candidati. La
doar numai o saptamana, a avut loc si admiterea la Politehnica din
Timisoara, la examen participand candidati din intreaga tara, deoarece
numai la Bucuresti si Timisoara au fost locuri la invatamantul
politehnic. In aceste conditii, cu atat mai meritorii sunt rezultatele
obtinute de Horia Colan, respectiv, locul intai din 69 de candidati
reusiti la bacalaureat, si tot locul intai la admiterea la Politehnica,
din 135 de candidati reusiti, pentru toate cele trei facultati reunite.
Politehnica din Timisoara, infiintata in anul 1920,
isi castigase deja o traditie, fiind recunoscuta pentru corpul
profesoral de elita, alcatuit din mari profesori - multi dintre ei
formati la prestigioase Scoli Politehnice din Germania si alte tari
europene - si, care au devenit apoi membri ai Academiei Romane. Daca
anii de liceu au fost frecventati in timpul razboiului, cei de facultate
au coincis cu schimbarile politice cauzate de instaurarea regimului
comunist. Greva de solidaritate cu studentii clujeni, din toamna anului
1946 (studentul Horia Colan a facut parte din Comitetul studentesc de
greva),a avut drept consecinta suspendarea cursurilor pe un an de zile.
Dupa reluarea acestora, pana la absolvirea facultatii o mare provocare,
careia studentul H. Colan a trebuit sa-i faca fata cu eforturi
deosebite, a constituit-o lipsa resurselor financiare necesare traiului
cotidian.
Dupa absolvirea facultatii, si-a inceput indelungata
sa activitate, in conditiile istorice cunoscute ale instaurarii
regimului comunist si desfasurata, in buna parte, in perioade grele
pentru intreaga tara si, in acest context, pentru familia Gheorghe
COLAN, fost "functionar public al regimului burghezo-mosieresc", si
frate cu ierarhul- carturar Nicolae COLAN. Cu toate acestea, profesorul
Horia COLAN nu a facut caz de greutatile pe care le-a traversat si, ceea
ce este foarte important, in tot acest timp si-a pastrat verticalitatea
si demnitatea.
Dupa scurtul timp cat a lucrat la Intreprinderea de
Transport Auto Cluj, a fost invitat la o sedinta a catedrei de
Tehnologia Materialelor, de catre profesorul Alexandru Domsa, decanul
Institutului de Mecanica, institutie care in anul 1953 a devenit
Institutul Politehnic, cu patru facultati. Intotdeauna, impreuna cu
ceilalti colegi, nu uita sa mentioneze faptul ca profesorul Alexandru
DOMSA este intemeietorul cercetarilor de metalurgia pulberilor, in
Romania, si a Institutului Politehnic din Cluj, in anul 1953. De fapt,
prima sa lucrare sustinuta in cadrul Academiei Romane, intitulata
"Cercetari pentru elaborarea pieselor prin metalurgia pulberilor", a
fost elaborata impreuna cu A. Domsa, G. Muller, V. Nicolae si V.
Moldovan si sustinuta la sesiunea stiintifica din Cluj a Academiei
Romane (1955) si la prima sesiune stiintifica a Institutului Politehnic.
Dupa cum ne-a declarat profesorul H. Colan, inca de
la inceputul activitatii didactice la Politehnica clujeana a tinut toate
cursurile liber, prin acest fapt, le-a pregatit temeinic,
completandu-le permanent cu noutatile aparute. Predand liber,
saptamanal, cursul a capatat pregnante calitati didactice, claritate si
concizie si prezentarea temelor, de la simplu la complex. In special,
capitolul de Teoria aliajelor (Diagrame de echilibru), prin modul cum a
fost redactat, permitea studentilor din anii 1 si 2 sa inteleaga si sa
asimileze o parte dificila din Stiinta Materialelor. De aceea, atunci
cand au fost tiparite, cursurile profesorului H. Colan au fost
solicitate de profesorii si studentii din celelalte centre universitare.
In conditiile in care, un curs tiparit costa la vremea respectiva,
intre 30 si 50 de lei, la Iasi "un Colan" se achizitiona cu 500 de lei,
ceea ce vorbeste de la sine despre valoarea si utilitatea cursului
respectiv, cat si de notorietatea autorului sau.
Prestigiul si realizarile catedrei de Tehnologia
metalelor, din cadrul Institutului Politehnic din Cluj-Napoca,
recunoscute unanim in randurile specialistilor din tara si strainatate,
sunt legate nemijlocit de faptul ca aceasta catedra si laboratoarele de
cercetare, a avut in decursul a 58 de ani doar patru sefi de catedra:
Alexandru Domsa, Horia Colan, Victor Constantinescu si Radu Orban.
In catedra a existat, in toti acesti ani, un climat
favorabil obtinerii performantelor individuale si colective. Profesorul
Colan, recunoscut pentru exigenta si rigurozitate, dar si pentru
generozitatea si modestia sa, a avut relatii colegiale cu toti membrii
catedrei. Isi aminteste, insa, ca in toata aceasta lunga perioada a
colaborat indeaproape cu marele sau prieten, colegul Stefan Kovacs, cel
care l-a complectat prin cunostintele sale practice in domeniul
metalografiei, mecanicii fine si tratamentelor termice. Emotionant si
pilduitor, pentru prietenia celor doi colegi, este si faptul ca, atunci
cand Stefan Kovacs a fost bolnav aproape un an de zile, Horia Colan i-a
predat cursul fara a fi retribuit pentru acest nobil gest.
Om al catedrei, dascal de cea mai autentica vocatie,
profesorul H. Colan si-a invatat studentii "pentru viata, nu pentru
scoala", fiind un "creator de generatii", realizand "transferul si
continuitatea cunostintelor si valorilor nationale". Dascalul eminent a
fost, in acelasi timp, un cercetator cu spirit inventiv, autor a
numeroase lucrari si studii cu caracter fundamental si aplicativ.
Semnificative sunt in acest sens, cele aproape 60 de cercetari pentru
uzine si institute de specialitate, pe baza de contract, realizate pe
parcursul a peste 50 de ani (1952-2003), dar si in contributia sa la
tratatul Tehnologia fabricarii pieselor din pulberi metalice (Editura
Tehnica, 1966), coordonat de profesorul A. Domsa, lucrare de referinta,
pentru care profesorul H. Colan, a elaborat cel mai mare capitol
referitor la Produse ale metalurgiei pulberilor. In acelasi timp, inca
din primii ani de activitate la catedra, istoria tehnicii, in special,
dar si a stiintei, in general, si-a gasit un loc important in
activitatea sa, aceasta constituind o pasiune de cand a fost elev, cand
citea cartile din colectia "Cunostinte folositoare", coordonata de I.
Simionescu, si cartile de anticipatie scrise de Jules Verne.
Profesionalismul si prestanta sa stiintifica si morala au facut ca
profesorul Colan sa-i urmeze profesorului Domsa la conducerea catedrei
si a Centrului de Cercetari pentru Metalurgia Pulberilor, intre anii
1975-1985.
Trebuie remarcat faptul ca, inca din primii ani de
activitate, in cadrul Politehnicii clujene, cu toate greutatile inerente
epocii, profesorul Colan a avut deja o bogata activitate de
specialitate, intretinand relatii de colaborare stiintifica cu
personalitati si institutii de prestigiu in domeniul stiintelor
materialelor, a metalurgiei pulberilor si istoriei tehnicii, din mai
multe tari, in special din Europa, respectiv din Germania, Franta,
Belgia, Polonia, Cehia, Ungaria, fosta U.R.S.S s.a. Mentionam cateva
dintre personalitatile din tara si de peste hotare cu care profesorul
Horia Colan a avut legaturi, cu care a colaborat si care i-au marcat
dezvoltarea si activitatea stiintifica. Astfel: Traian Negrescu,
Alexandru Rau, Corneliu Miclosi, Remus Radulet, Ioan Vladescu, Alexandru
Domsa, Toma Farcas, Petre Sergescu, Valeriu Bologa (din tara); Maurice
Daumas, Paul Lacombe, André Giunier, Jean Philibert, Gilles Pomey,
Claude Beernaerd, Gérard Be-ranger, Roger Drouhin (din Franta); André L.
Jaumotte, Georges Verhaegen, Robert Halleux (Belgia); Reinhold Kühnel,
Friedrich Klemm, Friedrich Eisenkolb, H.J. Engell, Hans-Joachim Braun
(Germania); Kenneth C. Barraclough (Anglia); Ludmila Hyspecka (Cehia);
George C. Kuczynski, Frederic Barlat (SUA); J. Rosenquist (Norvegia),
Juan José Saldana, Ferenc Szabadvary, Eva Vamos (Ungaria); Geremia Rossi
(Italia), Takeshi Okada (Japonia) s.a.
Cele aproape 150 de conferinte si comunicari
nepublicate incep cu lucrarea "Inlocuirea metalelor neferoase deficitare
pentru lagare", prezentata la Consfatuirea Asociatiei Stiintifice a
Inginerilor si Tehnicienilor, Cluj, octombrie, 1951, si se termina cu
cele prezentate in vara si toamna anului 2006, printre care mentionam:
"Premise ale instituirii invatamantului tehnic la Iasi, in prima
jumatate a secolului al XIX-lea", sustinuta la a VIII-a Sesiune
judeteana de referate si comunicari, Iasi, 3 iunie 2006; "Premise ale
instituirii invatamantului tehnic clujean"; Zilele Academice Clujene,
editia a XX-a, 27 iunie 2006, precum si conferintele sustinute la Radio
"Renasterea", din Cluj, pe teme precum "70 de ani de la instalarea in
scaunul de Episcop al Vadului, Feleacului si Clujului a lui Nicolae
COLAN", "Nicolae COLAN- Biserica neamului si unitatea limbii romanesti",
"Formarea mea prin carte, familie si scoala". De fapt, in decursul
anilor, profesorul Horia COLAN a participat la emisiuni ale studiourilor
centrale si locale ale Televiziunii si Radioului.
Dupa 1989, a fost cu adevarat rasplatit prin alegerea
sa ca rector al Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca, primirea in
Academia Romana, ca membru corespondent, si prin inaltele distinctii pe
care le-a primit, mai intai in strainatate, iar apoi in tara.
Odata cu eliminarea restrictiilor de comunicare cu
strainatatea, profesorul Horia COLAN a desfasurat o activitate
internationala iesita din comun, fiind prezent, in fiecare an, incepand
din 1993, la toate congresele mondiale de istoria si filosofia stiintei
ale Uniunii Internationale de Istoria si Filosofia Stiintei, ca delegat
al Romaniei: Bucuresti, 1981, Saragoza, 1993, Lige, 1997, Mexico City,
2001 si Beijing, 2005. De asemenea a participat la toate congresele
ICOHTEC (International Commttee for The History of Technology), care au
loc anual, inclusiv in anii care tin concomitent cu cele ale Uniunii
Internationale de Istoria si Filosofia Stiintei: Budapesta, 1996;
Belfort- Montbelard, 1999; Praga, 2000; Granada 2002; Petesburg-Moscova,
2003; Bachum,2004 si Leicester, 2006.
La toate aceste inalte manifestari stiintifice a
prezentat comunicari, iar la o buna parte a condus lucrarile unor
sectii, in cadrul sesiunilor de lucru, dobandind, astfel, o larga
recunoastere internationala in randul specialistilor in domeniu si
stabilind relatii stranse cu mari personalitati stiintifice din intreaga
lume. Prin participarea la congrese si conferinte si prin vizite la
universitati din mai multe tari profesorul Horia COLAN a devenit un
adevarat "ambasador" al stiintei romanesti contemporane, facand cinste
Romaniei.
Au fost foarte utile si legaturile cu principalele
muzee tehnice din diferite tarii, unele dintre ele fiind cele mai
importante din lume: Deutsches Museum (Munchen), Muzeul de la
Conservatoaire National des Arts et Metiers (CNAM, Paris), Science
Museum (Londra), Muzeele Nationale Tehnice din Praga, Budapesta,
Moscova, Oslo, Granada, Beijing s.a.
De remarcat faptul ca, din totalul celor 51 de
comunicari prezentate la congrese internationale, 44 sunt la cele
organizate dupa 1989, din care 35 si-au desfasurat lucrarile in
strainatate, in 15 tari. De mentionat ca din totalul celor 66 de lucrari
publicate in limbi straine, 39 sunt in limba franceza, 20 in engleza, 4
in germana si 3 in rusa.
Cele mai importante insa, din punct de vedere al
specialitatii, au fost congresele mondiale de Stiinta Materialelor si
cele de Metalurgia Pulberilor, din care citam doar: Grenoble, 1975,
EUROMAT-Paris, 1993, PM- Paris, 1994 - la care a condus sedinta plenara.
Prin studiile de istoria stiintei, profesorul COLAN a
"umanizat stiinta", a pus in valoare contributiile transilvanene la
dezvoltarea stiintelor tehnice in Romania, iar, pe plan mondial, s-a
preocupat constant de punerea in evidenta a prioritatilor romanesti in
stiinta si tehnica, de arheologia industriala si de valorificarea
mostenirii inaintasilor.
In buna traditie a intelectualilor ardeleni,
profesorul Colan a participat la activitatea Aso-ciatiunii ASTRA, inca
din 1986, cand la Sibiu, s-au sarbatorit 125 de ani de la infiintarea
ei, in prezenta, pentru prima data dupa instalarea comunismului, a
mitropolitului Antonie Plamadeala, iar dupa reactivarea Despartamantului
ASTRA Covasna -Harghita, prin alegerea sa ca presedinte de onoare.
Cetatean al municipiului Cluj-Napoca, de aproape 70
de ani, si cetatean de onoare al municipiului de pe Somes, profesorul
Horia Colan nu a uitat niciodata meleagurile nata-le. Impreuna cu
distinsele sale verisoare, Ileana Leuca si Cornelia Costea, dar si cu
stimata doamna Monica Colan, a sprijinit constant activitatea Centrului
Eclesiastic de Documentare "Mitropolit Nicolae Colan", din subordinea
Episcopiei Ortodoxe a Covasnei si Harghitei, a participat la mai multe
manifestari cultural-stiintifice din zona, bucurandu-se de pretuirea
celor care il cunosc si de a Prea Sfintitului Ioan Selejan, Episcopul
Covasnei si Harghitei.
La fel ca mitropolitul Nicolae COLAN, profesorul
Horia COLAN si-a facut un obicei de-a presara conferintele sale cu
citate din gandirea unor oameni de cultura si stiinta celebri,
punandu-si in valoare calitatile de carturar de elita, cu vaste
cunostinte, nu numai in domeniul sau de activitate. O parte din citatele
cele mai dragi, i-au devenit principii de viata cotidiana, precum cel
al lui Jorge Luis Borges "Mi-am imaginat intotdeauna Paradisul sub forma
unei biblioteci".
Personalitatea profesorului Horia COLAN este definita
prin profunzimea si calmul ardeleanului, dar si prin rigoare, concizie,
seriozitate si exigenta, toate insotite de generozitate si modestie.
Rodnica sa activitate poarta pecetea profesionalismului si a
performantei obtinute prin munca staruitoare depusa zilnic, pana tarziu
in noapte, cu perseverenta si pasiune. Dupa propria-i marturisire, s-a
format si si-a definitivat personalitatea "prin carte, familie, scoala
si societate", sau, altfel spus, ceea ce il defineste pregnant pe
profesorul Horia Colan este cultul cartii, al muncii, al familie si
omeniei, familia oferindu-i "linistea si echilibru necesar rodnicei sale
activitatii". Sotia sa, medicul Monica Colan, impreuna cu cele doua
fiice, cu ginerii, nepotii, si celelalte rude, pastreaza spiritul si
armonia familiilor romanesti traditionale.
O stransa prietenie a pastrat tot timpul cu sora sa,
profesoara Stela Macrea, si sotul ei, Academicianul Dimitrie MACREA
(1907-1988), lingvist, Membru corespondent al Academiei Romane, cu
preocupari in variate domenii ale lingvisticii (lexicografie,
lexicologie, statistica lingvistica, fonetica, geografie lingvistica),
autor a numeroase volume in domeniul lingvistic, si cu familia fiului
lor, Dorian Macrea., cu remarcabile realizari in domeniul automatizarii
si conducerii unui important Institut de cercetari si proiectari, din
Bucuresti.
La acest frumos popas aniversar al distinsului
profesor Horia COLAN, nascut pe meleagurile Arcului Intracarpatic, ii
aducem omagiul pretuirii si respectului nostru si ii adresam urarea de
sanatate deplina, impreuna cu cei dragi Domniei Sale, pentru a-si putea
duce la indeplinire numeroaselor sale proiecte si indatoriri
stiintifice, culturale si civice, multumindu-i pentru onoarea facuta de a
ne oferi posibilitatea coordonarii unui volum omagial.
Dr. Ioan Lacatusu
|