OSANDA CLERICILOR SI A MONAHILOR VAGABONZI - 23 sin. IV ec.
A venit la urechile (la auzul) sfantului sinod ca unii clerici si
monahi, nicidecum imputerniciti de catre episcopul lor, ba cateodata
chiar fiind afurisiti (excomunicati) de catre acela, apucand sa mearga
la imparatescul Constantinopol, petrec timp indelungat intr-insul,
scornind (provocand) zguduiri (agitatii) si tulburand randuiala
(intocmirea) bisericeasca, rastoarna (strica) si casele unora. Drept
aceea sfantul sinod a randuit (hotarat) ca unor ca acestia mai intai sa
li se atraga luare-aminte (sa fie avertizati) prin aparatorul (avocatul,
defensorul, ispravnicul - avocatus sau quaestor ecclesiae) preasfintei
Biserici din Constantinopol, ca sa se indeparteze din cetatea
imparateasca. Iar daca (acestia), nerusinandu-se, ar starui (persista)
in aceleasi fapte, sa f e alungati si fara voia lor prin acelasi
ispravnic (ecdic) si sa se reintoarca la locurile lor (sa apuce locurile
lor).
