Zile grele pentru Sfanta Manastire Tismana
1. Am ramas cu durere in suflet "Ridicarea la ceruri a
PF Parinte Teoctist inseamna o mare pierdere, mai ales pentru Sfanta
Manastire Tismana. Fusese Mitropolitul Olteniei intre anii 1977-1986,
cat timp fusese patriarh Iustin Moisescu (1977-1986), iar cand se rugase
pentru Sfantul Nicodim cel Sfintit de la Tismana, e sigur ca primise
misiune de la Dumnezeu sa continue refacerea Tismanei, la fel ca
inaintasii sai.
Avea sa o spuna chiar PF Teoctist, in 24 septembrie
2006, aici la Tismana, in grandioasa comemorare a Sfantului Nicodim:
"Prima lucrare de restaurare a vrednicului Mitropolit Firmilian, plin de
har si de adevar, a fost la aceasta manastire, in special la biserica
si la pictura ei, reusind sa-i redea frumusetea cea dintai, decupand
picturile realizate in timp si punand in valoare maretia primei
picturi."
In 1986, cand a fost nevoit sa rareasca drumurile
Olteniei pentru cele ale Patriarhiei, drumurile Tismanei, de care s-a
simtit intotdeauna legat, au ramas tot prioritare pe vechea agenda de
mitropolit a Sfintiei Sale.
Pentru ca n-a fost nici unul din cei trei patriarhi
dinaintea venirii lui ca mitropolit al Olteniei, Miron Cristea (intre
1925-1939), Nicodim Munteanu (1939-1948) si Iustinian Marina
(1948-1977), care sa nu fi primit misiune de la Dumnezeu pentru a
savarsi cele nedesavarsite de predecesori la Tismana, si tot la fel,
nici unul nu a implinit decat in parte porunca. Si vai, cumplite vremuri
s-au abatut asupra tarii cand Tismana a fost uitata! Minunate
vremurile, cand ea a prosperat! Aidoma lui Mircea cel Batran care batuse
pe turci la Rovine, dupa ce i se inchinase lui Nicodim de la Tismana,
si pierduse batalia la Nicopole pentru ca nu i se inchinase si se
infratise fara voie in lupta cu Sigismund al Ungariei, nici patriarhii
Romaniei n-au putut savarsi pe deplin vrerea lui Dumnezeu la Manastirea
Tismana, lasand neimplinirile urmasilor. PF Teoctist stia ce sarcina
grea avea la Tismana care cerea pastrarea sfinteniei locurilor de aici
lasate de Sfantul Nicodim, trimisul lui Dumnezeu pentru sfintirea lor
vesnica!
Ele nu trebuiau nici uitate, nici pangarite vreodata
chiar in cel mai mic fel! Cand voievozii de dupa Mircea cel Batran au
ignorat Tismana, razboaiele si jafurile din tara au tinut-o lant, iar
cei care au jefuit ei insasi Tismana, si-au terminat viata cu gatul in
streang.
Nici macar marile imperii n-au scapat de blestemele
ctitorilor dintai, Basarabii, atunci cand au pus foc si au jefuit
Manastirea Tismana! Cand razboiul dintre turci si austrieci facu din
Sfanta Manastire Tismana, garnizoana pentru batalii armate, Dumnezeu
pedepsi aceste imperii cu destramarea. Dupa cum se stie, in lunga
disputa dintre turci si austrieci, pentru prima data odihna Sfantului
Nicodim fu pangarita, razboiul ducand la ascunderea moastelor in
dealurile din afara manastirii! Nici pana in zilele de astazi moastele
n-au mai fost gasite! Dar tot la fel, de atunci, de imperiul otoman si
de cel austriac, se alese praful prin blestemul lui Nicodim de la
Tismana, ele nerevenindu-si vreodata la faima avuta!
Pentru ca degetul lui din Sfanta Manastire si
moastele lui ce stau ascunse nu departe in munte, vegheaza! Cine trece
prin apropierea lor, prin vaile Tismanei, pentru ca sunt ascunse in mai
multe parti, omul se lumineaza, o puternica forta ii lecuieste bolile
si-l face sa exclame tuturor: "Am fost la Tismana!" Iar cine a fost la
Tismana o data, mai vine aici sa se inchine! Nimeni altul nu stia mai
bine decat PF Teoctist, despre salasuirea duhurilor sfinte din jurul
Manastirii Tismanei! Pentru ca atunci cand predecesorii sai acceptasera
cazarmi in manastire si profanasera pesterile Sfantului Nicodim pentru
ascunderea de aur si argint, o urgie comunista de o jumatate de secol se
abatu asupra Romaniei. Manastirea fu chiar pe punctul de a fi
desfiintata definitiv de comunisti! O salvara egumenii prin credinta si
sacrificiul lor, cu toate ca fu transformata in c hinovie de maici. De
altfel, toti Patriarhii Romaniei s-au simtit obligati sa faca voia lui
Dumnezeu la Tismana, pentru ca inaltimea functiilor lor sa fie deasupra
inaltimii unui egumen plin de har dumnezeiesc cum erau egumenii de la
Tismana, din randul carora s-au ridicat marii mitropoliti ai tarii
noastre de la Dionisie Lupu incoace si chiar mai inainte!
Iata ce spunea la 23 septembrie 2006, PF Teoctist la
Tismana: "Astazi, cand toti cei prezenti admiram aceasta preafrumoasa
manastire, nu putem sa nu rememoram vrednicia Mitropolitului Firmilian
al Olteniei, inaintasul Nostru si al Inalt Prea Sfintitului Teofan, care
a inteles ca nimeni altul valoarea de tezaur a acestei manastiri,
centru de spiritualitate si cultura ortodoxa, ctitorita de Sfantul
Nicodim de la Tismana... Cand i-am urmat Mitropolitului Firmilian al
Olteniei in jiltul mitropolitan, adesea am admirat lucrarea sa de aici,
amintindu-mi cuvintele sale pline de intelepciune, adresate Maicii
Starete si celorlalte maici. Glasul domol care, uneori, voia sa arate si
o mustrare pe care noi, ceilalti, o rastalmaceam in felurite chipuri,
dovedea faptul ca vorbea din suflet, ca traia sfintenia acestui loc si
adevaratul duh de viata monahala statornicit aici de Cuviosul Nicodim,
un mare sfant care ne-a facut cunoscuti pe noi, romanii, pana la
marginile pamantului, cu sfintenia vietii sale, cu daruirea sa fata de
Dumnezeu si cu statornicia sa in dreapta credinta...
Iata, iubitii mei, astazi beneficiem de roadele
lucrarii acestor mari sfinti ai nostri, cum este si cel pe care il
sarbatorim in acest an si, in mod special, in aceste zile, Sfantul
Cuvios Nicodim cel Sfintit de la Tismana. Numai rugaciunile lui l-au
luminat pe Inalt Prea Sfintitul Mitropolit Firmilian, mare iubitor de
cultura si arta, sa inceapa acea lucrare de ampla restaurare, ramasa
marturie peste veacuri, cu marele pictor George Rusu, nepotul
Patriarhului Miron Cristea".
O zi mai tarziu, PF Teoctist mai spunea:"...il
felicit din toata inima pe Inalt Prea Sfintitul Mitropolit si
Arhiepiscop Teofan pentru initiativa aceasta de a face din ziua de
trecere la cele vesnice a Sfantului Cuvios Nicodim, iata, o intalnire
atat de frumoasa si a ne urca cu totii in zarile albastre ale Sfantului
si Dumnezeiescului Duh.
Va multumim, Inalt Prea Sfintia Voastra, si felicitam
manastirea, colaboratorii Inalt Prea Sfintiei Voastre, parintii
protopopi care ne-au insotit astazi la Sfantul Potir. Este forta cea mai
mare, iubitii mei, sa nu ne lipsim de Trupul si Sangele Domnului, de
Sfanta Impartasanie. Este marturia iertarii pacatelor si a mostenirii
vietii celei vesnice, care este mai presus de cugetul nostru. De aceea
este bine ca sa avem pilda Sfantului Nicodim si a altor mari parinti din
aceasta manastire, care si-au dat sufletul pentru credinta, asa cum
este si neuitatul staret al manastirii, parintele Arhim. Gherasim Iscu. A
murit in inchisorile comuniste aparand credinta si dand marturie de
anii grei, de cele cinci decenii pe care le-am strabatut pentru a ne
salva credinta, in frunte cu Patriarhul Justinian. Si, iata, marturii,
cum gasim si din domeniul acesta, calugarii si preotii peste tot au fost
aparatorii credintei, aparatori neinfricati si chiar daca au alunecat
unii din ei, dar ei au facut-o pentru a sluji manastirea, pentru a sluji
Biserica, pentru a-si face datoria. Nu se poate compara cu nici o alta
serie de semeni ai nostri care si-ar face din dosarele fostei Securitati
glorii din trecut sau din prezent. Si preotimea a fost la datoria ei, a
fost la inchisoare, a trecut de la moarte la viata cea vesnica,
asemenea acestui chip, cunoscut in vremea aceea, ca al parintelui
Gherasim si multi altii din istoria noastra."
Atunci, la 24 septembrie 2006, in marea adunare de
crestini veniti aici cu zecile de mii, eu sunt convins ca la Tismana, PF
Teoctist a simtit nevoia, batran fiind, sa implineasca trei lucruri
inainte de a pleca la Domnul:
- sa-si ceara iertare de la martirii Tismanei, alaturi de alti martiri anticomunisti, care au murit in inchisorile comuniste!
- sa-si ia ramas bun de la zecile de mii de
credinciosi de la Tismana, simtind ca de o alta manifestare de o
asemenea anvergura cum a fost aceea, nu va mai avea parte.
- sa evite a da o sugestie pentru viitorul succesor
la Patriarhie desi ar fi putut-o face foarte bine intr-o asemenea mare
adunare de nivel european!
De ce n-a sugerat succesorul? Pentru ca PF Teoctist
ne-a dat o mare lectie la Tismana, asa cum ne-a dat-o si in cuvantarile
privind Catedrala Neamului.
PF Teoctist nu spunea direct ce vrea pentru ca numai cei cu har dumnezeiesc sa-l inteleaga!
Sunt lucruri care nu se spun, pentru ca ele se fac numai de catre Dumnezeu!
E o regula pe care a invatat-o PF Teoctist prin
Sfantul Nicodim cel Sfintit de la Tismana: "ci numai ei singuri sa-si
aleaga egumen, prin voia lui Dumnezeu"!
2. IPS Teofan, iubitorul de Tismana, a ramas singur.
Ridicarea la ceruri a PF Parinte Teoctist, a facut ca
Inalt Prea Sfintitul Teofan care, asa cum spune insusi Patriarhul, "a
inteles ca nimeni altul valoarea de tezaur a acestei manastiri, centru
de spiritualitate si cultura ortodoxa, ctitorita de Sfantul Nicodim de
la Tismana", sa continue singur lucrarea de la Tismana. Spuneam ca numai
cei cu har dumnezeiesc puteau sa-l inteleaga pe Prea Fericitul Patriarh
iar IPS Teofan se bucura a fi unul dintre acesti alesi de Dumnezeu,
pazit tot timpul chiar si de duhul de viata monahala lasat la Tismana de
Sfantul Nicodim.
Cand Maica Bartolomeea a suit singura in varful
Cioclovina, ramanand acolo printre fiarele salbatice si iarna, mirenii
au socotit-o nebuna! Singurul care a stiut ca prin ea vorbea duhul lui
Nicodim a fost IPS Teofan. A dat bani si a refacut schitul vechi de
acolo lasat de secole in parasire, fie si numai pentru faptul ca, la
inceput, un singur om, patruns de spiritul monahal nicodimian, isihast,
de retragere in singuratate si rugaciune, avea nevoie de acel locas.
IPS Teofan a luat toiagul mare cu sine si sfintele
odajdii la spinare si a urcat la pas cu mirenii in varful muntelui ca sa
sfinteasca schitul. Eram acolo! Iata ce mi-am notat:
" Filmam si fotografiam, nefiind prea atent la ce se
intampla, pana in clipa cand am auzit crucea sfanta batand in usa si un
glas puternic care ne-a cutremurat:
"- Deschide usa!"
"- Deschide usa!", auzeam repetat pe toate vaile de
la picioarele noastre si am cazut cu totii instantaneu, paralizati, in
genunchi, simtind o putere divina in jurul nostru!
Mutisera pana si pasarile cerului ori nu le mai
auzeam noi de emotie! Cand usa s-a deschis, fata IPS Teofan era ravasita
de o concentrare nemaivazuta sub privirile ingrozite ale protopopului
care remarcase ce inseamna a avea cu adevarat puteri dumnezeiesti cerute
in asemenea momente de sfintire!
Cred ca Inalt Prea Sfintitul a adunat aici in varful
muntelui, tot atatea duhuri sfinte cate erau deja raspandite peste
intregul munte! Moastele Sfantului Nicodim trebuie sa fie pe aici pe
undeva, prin vreo grota ascunsa.
Cred ca a chemat de peste tot duhurile lor si ni le-a
adunat pe toate aici, in schitul acesta!" Nu cred ca cineva mi-a mai
facut mie voia, un mirean printre multii muritori de rand, cat mi-a
facut-o acest om cu darul lui Dumnezeu! Am vrut sa urc la batranete, la
schit in fiecare an, cum urcam in copilarie? Urc acum de doua ori pe an!
Pentru ca sunt doua hramuri ce se praznuiesc si doua schituri sfintite
unde se pot retrage in liniste, pentru rugaciune, evlavioasele maicute
si mirenii credinciosi. Am vrut ca sa renasca duhul sfant al lui Nicodim
in toata Valea Tismanei? Iata ca a renascut iar cei care confiscasera
averile sfintei manastiri sunt loviti acum de blestem! Daca s-au putut
aduna, intr-o singura zi de toamna la Tismana, zeci de mii de
credinciosi, daca au putut toti sa sarute sfintele moaste si icoana
facatoare de minuni pe Valea Sfanta a Tismanei, inseamna ca Prea
Fericitul Teoctist si ucenicul lui de nadejde IPS Teofan au readus in
Sfanta Vale a Tismanei lumina si harul sfant de altadata!
Hrisoavele Basarabilor, ce includ daniile lor Sfintei
Manastiri dar si blestemele acestora pentru aceia care nu le vor
respecta porunca, sunt pe cale a fi din nou implinite! Sub staruinta IPS
Teofan, Valea Tismanei avea sa devina iarasi loc sfant de rugaciune,
asa cum si-l dorise atat de mult Sfantul Nicodim de la Tismana.
Cred ca mi se vor mai implini multe visuri pe Valea
Tismanei. Se vor sfinti alte schituri la loc linistit si se vor reface
biserici! Se vor asigura crestinilor, din ce in ce mai multi si mai
tineri, locuri de cazare linistite pentru pelerinajul lor, inaltilor
clerici loc de intruniri pe teme teologice iar maicutelor, le va fi
lasata manastirea asa cum si-au dorit-o: o oaza de curatenie, de
sfintenie si de liniste.Duhul Sfantului Nicodim se coboara din nou pe
toata Valea Tismanei!
Nu scriu aceste randuri pentru a-i aduce laude IPS
Teofan si a ma infrupta si eu din ele ca un lacom! Din contra, va trebui
sa ma astept sa ma certe toata lumea, inclusiv Inalt Prea Sfintia Sa,
pentru cum gandesc eu Valea Sfanta a Tismanei ca un Bethleem romanesc!
Le spun tuturor simplu, scriu dupa cum imi dicteaza Dumnezeu! N-am scris
niciodata la comanda, m-as fi facut atunci ziarist! M-apuc de scris si
la ora 12 noaptea; daca la sfanta manastire se canta Mezonoptica, eu de
ce-as dormi? Scriu liber si din inima, pentru ca lucrand in politica
noastra cuprinsa de diavoli, simt ca se vor asmuti fariseii ca vulturii
asupra Tismanei si iubitorilor ei.
Nici nu stiti ce le poate pielea diavolilor
damboviteni cei mari! I-am vazut ieri pe unii din ei spurcand
Patriarhia cu crucile lor false, din crestet pana in pamant! Farisei
neobrazati, care tineau crestinii la respect cu vesnicele lor garduri
albastre, care fac parte din garderoba proprie pe oriunde se duc!
40 de zile de-acum incolo, Inalt Prea Sfintitul
Nostru Teofan va fi tinta atacurilor de tot felul, mai rau ca Iisus pe
drumul Golgotei! Luati aminte jurnalisti nesabuiti si televiziuni
platite cu arginti furati! Nici Prea Fericitul Teoctist n-a indraznit
sa-l urce pe scaunul Patriarhiei pe IPS Teofan, cu atat mai putin voi,
aceasta va fi lucrarea lui Dumnezeu insusi!
Nu va amagiti, nu-l veti putea, nici jos da, nici sus
urca, luati aminte! Si veti fi atinsi de mari blesteme, voi si fariseii
vostri, daca nu ne lasati pe noi crestinii in voia noastra! Doar
Dumnezeu il va urca in Scaunul Patriarhal si harul sfant pe care i l-a
dat Sfantul Nicodim cel Sfintit de la Tismana!
Prin rugaciunile credinciosilor se va sui acolo IPS Teofan, nu prin trucurile voastre de farisei!
Tismana, la 4 august 2007
Prof. NICOLAE N. TOMONIU
| 
