|
Credincioşii
mireni sunt parte a trupului Bisericii, aşa încât clerul fără credincioşi nu
poate exprima comunitatea Bisericii în mod deplin. Prin însăşi calitatea lor de creştini, mirenii au
dreptul şi datoria de a participa activ la viaţa liturgică a Bisericii, fiind
chiar săvârşitori ai unor slujiri liturgice secundare. Sfântul Apostol Petru şi
Sfântul Evanghelist Ioan vorbesc despre un sacerdoţiu al laicilor, în sensul
"preoţiei universale” (1 Petru II, 5; Apoc. XX, 6), pe care o au toţi credincioşii.
I.
Rolul credinciosilor la slujba Sfintei Liturghii
Credincioşii nu
sunt simpli asistenţi la sfânta slujbă, pentru că preotul, nu slujeşte pentru
el însuşi, ci în numele şi din partea credincioşilor săi. Cântăreţii de strana
nu cântă numai în numele lor ci şi în numele tuturor credincioşilor din
parohie, iar rostul credincioşilor în Biserică nu este doar să urmărească
rânduiala slujbelor ci şi să participe în adevăratul înţeles al cuvântului, să
conlucreze efectiv la săvârşirea sfintelor slujbe.
Rânduiala
Sfintei Liturghii şi a slujbelor bisericeşti în general, presupune şi reclamă
prezenţa şi participarea activă a tuturor credincioşilor din Biserică. Forma
plurală a tuturor rugăciunilor şi mai ales a ecteniilor şi a cântărilor sfinte
nu se pot concepe decât cu participarea efectiva a tuturor celor prezenţi în
biserică. Ei pot participa activ la săvârşirea sfintei slujbe ca de exemplu:
cântarea comună, aprinderea şi purtarea lumânărilor şi a sfeşnicelor,
aprinderea cădelniţei, aducerea celor necesare pentru sfânta slujbă, citirea
Apostolului şi a Cazaniei, rostirea Crezului, supravegherea ordinii şi a
disciplinei din biserică, etc.
II.
Rolul credincioşilor în cadrul
slujbelor Sfintelor Taine şi a ierurgiilor
La
slujbele Sfintelor Taine şi a ierurgiilor, credincioşii participă în chip
direct, printr-o participare angajată, vădită de răspunsurile liturgice comune,
date de toţi cei prezenţi la săvârşirea lor. Mai mult, Botezul poate fi săvârşit – în cazuri de
necesitate – şi de către mireni; mirenii pot participa de asemnea activ şi la
slujba Cununiei, prin calitatea de naş. La Hirotonie şi la hirotesii,
credincioşii prezenţi participă în mod direct confirmând alegerea celui
hirotonit sau hirotesit, prin rostirea formulei: "Vrednic este!”.
III.
Rolul credincioşilor în cadrul
slujbelor serviciului divin zilnic (Cele Şapte Laude)
Participarea
vie în rugăciune a mirenilor se resimte şi în cadrul celor Şapte Laude, prin
cântarea comună împreună cu preoţii slujitori şi cu cântăreţii bisericeşti. Poporul credincios întregeşte, prin
contribuţia lui, slujirea sacerdotală desfaşurată de clerici în cadrul cultului
religios.
IV.
Participarea credincioşilor laici la cultul public al Bisericii, în trecut
şi astăzi. Cateheza mystagogică.
Participarea
integrală a credincioşilor la cultul divin culminează cu împărtaşirea lor la
Sfânta Euharistie. Sfânta Împărtaşanie era primită în vechime de către toţi cei
prezenţi la săvârşirea Sfintei Liturghii (în afara celor opriţi de duhovnic
pentru păcate mari), cei ce nu se împărtăşeau, din voia lor, din comoditate sau
nepăsare, trei duminici la rând fiind excomunicaţi, aceasta fiind văzută cea
mai severă pedeapsă.
Din sec.
VIII–IX înainte, constatăm un treptat regres din acest punct de vedere,
credincioşii devenind din ce în ce mai puţin conştienţi de rostul şi rolul lor
in cult. Lărgirea treptată a atribuţiilor cântăreţilor în dauna dreptului
poporului de a participa la slujbe prin cântarea omofonă şi îndeosebi slăbirea
disciplinei catehumenatului şi a învăţământului catehetic, a dus la slăbirea
conştiinţei paricipării necontenite a mirenilor la săvârşirea tuturor slujbelor
din Biserică. De aceea astăzi se impune cu necesitate cateheza mistagogică, de
explicare a tuturor slujbelor săvârşite în Biserică şi a rolului mirenilor în
cult.
| 
