Despre Ziua femeii sau ziua mamei - Sfaturi duhovnicesti - Arhiva ortodoxa - Portal ortodox,rugaciuni,acatiste,predici,pastorale

Saturday, 2016-12-10, 9:34 PM
Logged in asGuest | Group "Guests"WelcomeGuest| RSS


Arhiva ortodoxa

Home » Articles » Sfaturi duhovnicesti

Despre Ziua femeii sau ziua mamei
Nevoia omului modern de a fi sarbatorit isi face vadita prezenta in fiecare luna, in fiecare anotimp, cu diverse sarbatori - mai mult sau mai putin crestine. Primavara debuteaza din acest punct de vedere cu o sarba­toare inchinata femeii in a opta zi a lunii martie care s-a fixat in constiinta oamenilor fara ca acestia sa-si puna intrebarea de ce tocmai ziua de 8 martie, ce s-a petrecut in aceasta zi ?

Este o zi aleasa conventional, dar asezata nu intam­plator inaintea unui mare praznic crestinesc Buna Vestire. Politica amintitului regim ateu era una vicleana, anume de a umbri sarbatorile crestinesti prin asezarea altor sarbatori populare inaintea acestora si incetul cu incetul sa le stearga din constiinta oamenilor.

Aceasta strategie a prins din pacate in societatea romaneasca, care a ramas cu aceste "false sarbatori" chiar si dupa ce regimul comunist a cazut, ba mai mult a mai impor­tat un lot proaspat de sarbatori din occident care nu au nimic in comun cu spiritualitatea adanc crestina a poporului roman - vezi sarbatori ca "Ziua indragostitilor", "Halloween".

Chipul mamei lumineaza sufletul oricarui om care a avut parte de dragoste din partea acesteia si toata viata ii poarta in inima cele mai alese sentimente.

Modelul prin excelenta de mama este cel al Fecioarei Maria, in bratele careia isi gasesc alinare toti cei oropsiti si impovarati. In ea se descopera pentru fiecare femeie chipul original al feminitatii si afectiunii materne.

Prin Sfanta Fecioara s-a reabilitat neamul omenesc, prin "Fie!" de la Buna Vestire s-a corectat refuzul de a asculta porunca divina randuita in Eden, prin Fecioara Maria "noua Eva" a fost ridicat blestemul cazut peste neamul ome­nesc, a fost reabilitata femeia.

Zamislirea dumnezeiescului Prunc a aratat vocatia cea mai inalta a femeii, aceia de a fi mama. Multe femei din zilele noastre nu vor insa sa-si mai aduca aminte de aceasta chemare la maternitate care le da dreptul si marele privilegiu de a fi "impreuna lucratoare cu Dumnezeu".

Toate femeile se serbeaza si doresc a fi felicitate in ziua de 8 martie, de "ziua femeii" dar nu toate pot raspunde la intrebarea: Care este motivul sarbatoririi ?

Demersul nostru se doreste a fi o restabilire a sensu­lui original si adevarat al sarbatorii femeii, care pentru crestini este pe 25 martie, de Buna Vestire. Aceasta este adevarata zi a femeii, mai mult este ziua mamelor, a tuturor mamelor care au adus pe lume viata si care s-au ostenit sa o ocroteasca si sa o desavarseasca curat.

Un sfant parinte al Bisericii noastre spunea: "Dati-mi mame crestine si voi schimba fata lumii!" Si pentru a con­templa chipul unei astfel de mame crestine, iata in contin­uare cum isi aduce aminte Parintele Petroniu Tanase - staretul Schitului romanesc Prodromu, de la Sfantul Munte - de "icoana smerita a mamei sale":

"In toata viata ei a fost profund credincioasa. Sarbatorile le tinea cu mare sfintenie, chiar si pe cele mai mici. Desi nu stia carte, avea socotelile ei si stia din vreme si fara gres toate sarbatorile, posturile si pomenirile anuale ale celor raposati.

Milostenia ii era grija de capetenie. Pe straini ii chema de pe drum, ii ospata si-i odihnea. Nici un sarac nu pleca cu mana goala. Tata o mai mustra uneori ca-i prea cu mana sparta. Pomenirile mortilor le tinea cu mare sfintenie, in fiecare sambata de dimineata dadea de pomana pentru cei adormiti: un blid cu lapte sau cu mancare, o cofa de apa dusa unei vecine. (...)

Era gospodina neintrecuta. Ea torcea, ea tesea. Ne facea singura toata imbracamintea: camasi, sumane, opinci, precum si toalele si asternuturile din casa. Ea la vite, ea la ogor; pana ce au crescut copii mari, ea la toate. A avut de crescut opt copii, sase fete si doi baieti, si ne-a crescut cu frica de Dumnezeu, cu respect fata de oameni si cu cinste. Nu cruta batul cand nu eram in randuiala.

Evlavia, credinta, implinirea datoriilor crestinesti traditionale ii erau firesti, izvorau din toata fiinta ei. Dragostea de Dumnezeu, mila, modestia, de asemenea (...) In Joia Mare a plecat de dimineata de acasa, iar cand s-a intors si am intrebat-o, am aflat cu mare surprindere ca fusese la o vecina bolnava, ii dusese un dar si-i spalase picioarele in amintirea smereniei Domnului de la Cina. "Domnul Hristos sa spele picioarele ucenicilor, iar eu sa nu fac nimic pentru El! Am facut si eu macar atata, am spalat picioarele Marioarei lui Gavril, care zace in pat, si i-am tras o pereche de coltuni noi in picioare." In Vinerea Mare toata ziua a fost cu ochii inlacrimati." Cand ma gandesc - imi spunea ea - cate a indurat Domnul Hristos pentru noi, imi vine sa plang si sa racnesc de durere."

Batrana si suferinda, nu lipsea niciodata de la sfanta biserica. Aveau un obicei gospodinele mai tinere, sa sarute mana batranelor si a vaduvelor si sa le strecoare cate un ban in mana. Odata m-a intrebat daca este bine ceea ce face ea. "Niciodata - mi-a zis - n-am cheltuit acesti bani pentru mine, ci cumpar cu ei lumanari si le aprind la Maica Domnului, iar acasa fac cate zece matanii de fiecare franc, pentru sanatatea cui mi i-a dat."

A trecut la cele vesnice dupa o suferinta de cateva luni. Inca inainte de Postul Sfintilor Apostoli a atras atentia surorii Glicheria: "Sa chemi pe parintele Ionica sa ma spovedeasca si sa ma impartaseasca." A postit, s-a spovedit si s-a impartasit. Sambata s-a laut dupa obicei si, in timp ce se pieptana, i-a zis Glicheriei: "Ada fuga tulpanul sa ma imbrobodesc, ca uite, vin pe carare trei femei in alb. " "Unde-s mama?"- zise Glicheria, uitandu-se pe fereastra si nevazand pe nimeni. "Lasa - ii zise ea - ca au treaba cu mine."(...) Apoi a devenit vesela cum nu era de obicei si a inceput sa cante cantari auzite la biserica: "Hristos a inviat", "Cati in Hristos v-ati botezat" ."Nasterea Ta Hristoase", Troparul Rusaliilor si altele. Si se ruga mereu: "Doamne lisuse Hristoase, miluieste-ma pe mine, pacatoasa"; "Doamne nu cu mania ta sa ma mustri, nici cu urgia Ta sa ma certi."

In ultima zi, luni si noaptea spre marti n-a mai dormit deloc, ci s-a rugat mereu in soapta. Apoi i-a spus Glicheriei: "Sa-mi faci pomenire frumoasa, cu coliva, cu prescuri, cu flori si busuioc..." apoi a soptit "Iarta-ma!", apoi s-a intors pe o parte si a adormit ca in somn. Sufletul ii zburase din vasul de lut atat de chinuit de dureri si de necazuri. Fata ii era linistita si un zambet ii incremenise pe buze." (Din volumul "Icoane smerite din Sfanta Ortodoxie romaneasca", Editura Bizantina, Bucuresti, 2003.)

Aceste chipuri de mame sfinte sunt podoabele cele mai scumpe care se pot aseza in sufletul unui copil. Chipul mamei poate fi iata, icoana cea mai gingasa in care se descopera Dumnezeu.

La tara, batranii puneau fotografiile parintilor lor ala­turi de icoane, nu pentru ca-i indumnezeiau, ci pentru ca-i stiau alaturi de sfintii la care s-au inchinat toata viata cu credinta.

Ce se cuvine deci sa serbam cu mare fast, "Ziua femeii" sau Buna Vestire "Ziua mamei" ?

Sa ne intoarcem la traditiile noastre crestinesti si romanesti, care au facut sa dureze acest popor pana astazi, si sa le sadim si-n inimile cele curate ale urmasilor nostri . Marele nostru geograf, crestin si bun patriot Simion Mehedinti spunea: "Un neam si un popor atata pretuieste cat a invatat din Evanghelie!" Parafrazandu-l, am putea afirma ca valoarea unui neam se vadeste in numarul de mame crestine.

Parintele Teofil Anastasoaie
Category: Sfaturi duhovnicesti | Added by: PortalOrtodox (2011-11-07)
Views: 219 | Tags: hristos, spiritualitate, staret, duhovnic, referat relige, sfaturi duhovnicesti, parinte duhovnicesc, fiu duhovnicesc, referat | Rating: 0.0/0
Total comments: 0
Only registered users can add comments.
[ Sign Up | Log In ]
Site menu
Log In
Search
Site friends
Link exchange

Scheme electronice

Statistics

Total online: 1
Guests: 1
Users: 0
Copyright MyCorp © 2016