|
Anastasie I s-a dovedit a fi un remarcabil
administrator, promovând interesele păturilor active de la oraş, prin măsuri în
favoarea comerţului şi industriei. Unul din marile
merite ale lui Anastasius a fost acela de a pune ordine în finanţele Statului.
El a procedat la o serie de reforme pe care le-a aplicat metodic. Anastasie I a
încercat să dea valoare stabilă monedei de bronz numită follis, care să
fie cât mai apropiată de valoarea în aur. Pentru perceperea impozitelor în
oraşe a hotărât ca această colectare să fie făcută de către un videx,
care depindea de prefectura Pretoriului. Până aici impozitele din cetăţi erau
percepute de decuriones, membrii ai consiliilor municipale, care
garantau strângerea regulată a impozitelor cu propriile averi. Pentru a preveni
eventualele abuzuri ale vidices-ilor,
Anastasie I a întărit şi lărgit drepturile celor care erau chemaţi să apere
populaţia de nedreptăţi: defensores civitatium şi episcopii. Pentru
asigurarea strângerii banilor necesari, s-a hotărât ca întreaga comunitate să
fie privită ca o unitate fiscală, responsabilă pentru încasarea tuturor
impozitelor. Deci, dacă din diverse motive o proprietate nu mai era solvabilă,
ceilalţi erau obligaţi să plătească pentru ea. Măsurile acestea la care s-au
mai adăugat şi altele, au contribuit la restabilirea finanţelor Statului, la
moartea sa, Anastasie I , lăsând o rezervă apreciabilă de aur (cca. 320.000 de
livre de aur, adică 105.000 kg.). Din banii adunaţi acum împăratul Anastasie I
s-a construit un zid de apărare a capitalei dinspre uscat (care-i poartă
numele), având o lungime de 78 km., situat la 40 de km. spre vest de zidul lui
Teodosie al II-lea. Acesta închidea o zonă imensă, pornind de la Marea
Marmara până la Cornul de Aur.
| 
