Friday, 2024-03-29, 8:14 AM
Logged in asGuest | Group "Guests"WelcomeGuest| RSS


Arhiva ortodoxa

Home » Articles » Istoria Bizantului

Periodizarea istoriei Imperiului roman

În istoria statului roman se disting trei mari epoci:

a. Epoca regalităţii (753 î. Hr.-509 î. Hr.) A fost o epocă de trecere de la comuna primitivă la societate împărţită în clase sociale antagoniste, societatea sclavagistă. Populaţia era împărţită în trei triburi mari: unul de origine latină, altul de origine sabină, iar al treilea de origine etruscă. Din contopirea lor s-a format poporul roman (populus romanus), condus de un rege (rex), un Senat (senatus), format din căpeteniile ginţilor şi ale marilor familii şi Adunarea poporului (comitia), din care făceau parte numai membrii cu drepturi depline ai triburilor. Pe plan economic, ocupaţiile principale ale locuitorilor erau păstoritul şi agricultura. Cea mai mare parte a terenurilor cultivate era proprietate obştească (ager publicus), aflată în folosinţa întregii comunităţi, o serie de mici proprietăţi fiind în proprietate privată. Societatea era împărţită în două mari clase: patricienii, membrii aristocraţiei, şi plebeii, din care făceau parte cei veniţi la Roma din alte părţi ale Italiei precum şi populaţiile din imediata apropiere a Romei, înrudite cu romanii, dar cucerite. Pe lângă acestea s-au mai format: o pătură socială de oameni liberi aservită patricienilor, clienţii şi clasa sclavilor, al căror număr era încă redus.

b. Epoca republicană (509 î. Hr. – 27 î. Hr.) se împarte în trei perioade mari:

    - Perioada republicii aristocratice (509-300 î. Hr.), caracterizată printr-o luptă îndelungată între patricieni şi plebei, în urmă căreia plebeii au obţinut drepturi egale cu patricienii. În această perioadă s-a format şi consolidat statul roman cu magistraturile lui ordinare şi extraordinare precum şi organele de conducere şi reprezentare ale plebeilor. Această organizare asigura un caracter democratic statului roman. Din contopirea patricienilor cu plebeii bogaţi s-a format o nouă clasă conducătoare, nobilimea sau tagma senatorială. În economie, dezvoltarea agriculturii a dus la creşterea proprietăţii funciare în dauna domeniului public. Dezvoltarea meşteşugurilor, intensificarea schimburilor comerciale şi apariţia monedei au dus la realizarea unei producţii de mărfuri şi la accentuarea diferenţierilor sociale. Pe plan politic extern, Roma a dus o politică de expansiune teritorială în dauna populaţiilor vecine.

- Perioada marilor cuceriri şi a Republicii democratice (300-133 î. Hr.) Se caracterizează prin cucerirea întregii Italii şi prin războaiele duse împotriva Cartaginei, a statelor elenistice, a Macedoniei şi Siriei în Orient, dar şi împotriva triburilor din nordul Italiei, de pe insule şi din Hispania. Astfel, Roma devine cea mai mare putere din bazinul Mării Mediterane, un vast imperiu. Războaiele au furnizat statului roman prăzi bogate şi un mare număr de prizonieri de război, care au fost transformaţi în sclavi. Producţia bazată pe munca sclavilor a devenit preponderentă, iar folosirea muncii acestora pe scară largă a avut urmări importante în viaţa economică şi socială. În agricultură se folosea aproape exclusiv munca sclavilor, iar meşteşugurile, comerţul şi cămătăria au luat un deosebit avânt. Din cauza ruinării ţăranilor şi a meşteşugarilor s-a format o clasă socială nouă: plebea orăşenească, care ducea o viaţă parazitară. Pe lângă tagma senatorială a apărut clasa socială numită a cavalerilor, care, deşi, la început era lipsită de drepturi politice, cu timpul a devenit o aristocraţie financiară. Datorită războaielor îndelungate, tagma senatorială şi-a revendicat tot mai mult dreptul de a conduce singură, fapt care a afectat tot mai mult instituţiile democratice ale statului.

- Perioada războaielor civile sau sfârşitul Republicii (133-27 î. Hr.)  A fost perioada care a scos la iveală toate contradicţiile latente ale societăţii romane, care existau încă din perioada precedentă: contradicţiile între sclavi şi oamenii liberi, între plebei şi patricieni, între tagma senatorială şi cavaleri, între cetăţenii romani şi „aliaţii” italici. Aceste contradicţii au avut loc sub mai multe forme: răscoale ale sclavilor (cele două din Sicilia şi cea condusă de Spartacus), mişcarea progresistă a fraţilor Gracchi, cristalizarea a două mari curente politice, optimaţii şi popularii, războaie civile (răscoala „aliaţilor” italici, războiul dintre partizanii lui Marius şi cei ai lui Sulla, conjuraţia lui Catilina, etc.). Din mişcarea populară s-a desprins primul triumvirat, format din Cezar, Pompei şi Crassus, care a dus prin luptele dintre membrii săi la dictatura lui Cezar, iar după asasinarea acestuia la formarea celui de-al doilea triumvirat şi, în cele din urmă, la instaurarea de către împăratul Octavian Augustus a unui nou regim politic, Principatul. Concomitent cu războaiele civile, statul roman şi-a întins stăpânirea asupra unor vaste teritorii din Asia Mică, Siria, Egipt şi Gallia.

c) Epoca Principatului sau a Imperiului timpuriu (27 î. Hr. – 476 d. Hr.) Această epocă se împarte în două:

- Perioada Principatului sau a Imperiului timpuriu (27 î. Hr. – 284 d. Hr.), şi

- Perioada Dominatului sau a Imperiului târziu (284-476)  

A fost perioada în care puterea centrală exercitată de împărat (princeps)   s-a întărit considerabil. Sprijinindu-se în special pe armată, principatul era o dictatură militară îmbrăcată în haine civile, dat fiind faptul că împăratul era în acelaşi timp şi comandantul suprem al armatei. Organizarea statului a suferit modificări importante, în sensul că vechile instituţii republicane, fie au fost desfiinţate, cum s-a întâmplat cu „Adunarea poporului”, fie că au dobândit un nou conţinut, cum a fost cazul Senatului care a pierdut multe din atribuţiile sale, având mai mult un rol decorativ.

Magistraturile republicane şi-au schimbat conţinutul, iar alături de ele a luat naştere un complicat aparat birocratic imperial. Pe plan economic asistăm la o dezvoltare pe toate planurile, la apariţia unui mare număr de oraşe şi, în consecinţă la urbanizarea vieţii în general, ca urmare a dezvoltării meşteşugurilor şi comerţului.

Această perioadă de înflorire efemeră a durat până în a doua jumătate a secolului al II-lea d. Hr., când Imperiul roman a intrat într-o profundă criză economică, politică şi socială.

Perioada dominatului s-a caracterizat printr-o transformarea a dictaturii militare într-o dictatură făţişă, într-o putere centrală absolută exercitată de către împărat, care a devenit stăpân (dominus) absolut al supuşilor săi, indiferent de situaţia lor socială şi economică. Asistăm acum la ample mişcări sociale şi la intensificarea atacurilor popoarelor barbare. 

  După un lung şir de războaie şi de dezordini interne, în anul 330, împăratul Constantin cel Mare a mutat capitala Imperiului la Byzantion, oraş care se va numi Noua Romă, iar în cinste a ctitorului său, Constantinopol. În anul 395, după moartea împăratului Teodosie cel Mare, unitatea Imperiului s-a destrămat, rezultând două state: unul în Răsărit, cu capitala la Constantinopol, iar celălalt în Apus, cu capitala la Ravenna şi apoi la Roma. Imperiul roman de Apus a fost continuu atacat de popoarele migratoare (Roma fiind cucerită de vizigoţi, în 410 şi de vandali, în 455), iar în anul 476 a fost cucerită de herulii lui Odoacru. Acesta a trimis însemnele imperiale la Constantinopol, fapt care a însemnat dispariţia Imperiului roman de Apus. Tot acum s-a instaurat dominaţia germanică în Italia.

Imperiul roman de Răsărit – devenit Imperiul bizantin – a fost şi el supus atacurilor popoarelor migratoare, perşilor, arabilor şi turcilor, pierzând tot mai multe teritorii. El a reuşit să supravieţuiască până în anul 1453, când a fost cucerit de turcii otomani.

Category: Istoria Bizantului | Added by: PortalOrtodox (2012-01-30)
Views: 2632 | Tags: Bizant, dreapta credinta, inceputul crestinismului, Ortodoxie, cursuri, istoria bizantului, teologie istorie, Istoria Bizantului online, referat | Rating: 5.0/1
Total comments: 0
Only registered users can add comments.
[ Sign Up | Log In ]
Site menu
Log In
Search
Site friends
Link exchange

Scheme electronice

Statistics

Total online: 1
Guests: 1
Users: 0
Copyright MyCorp © 2024