Atitudinea lui Teodosie I faţă de păgânism - Istoria Bizantului - Arhiva ortodoxa - Portal ortodox,rugaciuni,acatiste,predici,pastorale

Monday, 2016-12-05, 9:38 PM
Logged in asGuest | Group "Guests"WelcomeGuest| RSS


Arhiva ortodoxa

Home » Articles » Istoria Bizantului

Atitudinea lui Teodosie I faţă de păgânism

Politica religioasă a lui Graţian şi Teodosie, apoi a lui Teodosie singur, conţine şi un alt aspect, acela îndreptat împotriva păgânilor. Spuneam mai înainte că încă de la urcarea sa pe tron Teodosie a renunţat la titlul de Pontifex maximus, gest pe care-l va face la scurt timp şi Graţian. Primele edicte au fost îndreptate împotriva apostaţilor (creştini redeveniţi păgâni), care vor pierde în 381 dreptul de a-şi alcătui testamente. Această lege este reînnoită în anul 383, dar îmbunătăţită: ea se aplica în mod strict creştinilor botezaţi care au abandonat credinţa „considerându-se străini dreptului roman”. Graţian a reluat şi completat această legislaţie în acelaşi an. Ea a fost înăsprită de Teodosie în anul 391 pe motiv că cel care abandonase comuniunea creştină se îndepărtează de specia umană. Prin decretul din 21 decembrie 381 erau interzise sub pedeapsa deportării sacrificiile sângeroase.[1] Acest text de lege pare să privească doar templele unde se făceau oracole. Cei doi împăraţi Graţian şi Teodosie I vor ataca în următorii ani instituţiile cultului păgân: în toamna anului 382 Graţian a scos din Senatul de la Roma statuia zeiţei Victoria şi a suprimat imunităţile Vestalelor şi ale sacerdoţiului păgân, a confiscat averile şi alocaţiile; în noiembrie 382, la Constantinopol, Teodosie I a ordonat închiderea templelor, rămânând deschise, în scop cultural, doar cele care conţineau opere de artă. Apoi, în anul 384, Teodosie I l-a trimis pe prefectul Pretoriului Synegios în Egipt pentru a închide principalele temple.

După anul 391 această politică oarecum radicală, este temperată din cauza conflictului cu Maximus, Teodosie căutând sprijinul aristocraţiei păgâne, unele personalităţi păgâne primind chiar înalte funcţii. În acest context, senatorii de la Roma vor încerca în anul 384 să anuleze măsura luată anterior în anul 382 de excludere a altarului zeiţei Victoriei din Senat. Senatorul Symachus a întocmit acum o notă prin care chema la toleranţă, la înţelegere şi la posibilitatea existenţei mai multor căi de a ajunge la adevărul de credinţă, dar episcopul Ambrozie al Mediolanului a reuşit, invocând libertatea de conştiinţă a senatorilor creştini, să-l împiedice pe împăratul din Apus, Valentinian II, să fie de acord cu intervenţia senatorului păgân. Această intervenţie din partea Sfântului Ambrozie, nu a fost şi ultima. El avea să întreprindă o alta pe lângă Teodosie I, în chestiunea sinagogii din Callinicum, incendiate de creştini, care a avut drept consecinţă o perioadă destul de încordată între cei doi. Dar în ciuda acestor neînţelegeri cu Sfântul Ambrozie, Teodosie a fost până la sfârşitul vieţii un luptător pentru interesele Bisericii şi ale Imperiului.[2]

O serie de legi date între anii 391-394, au reactivat lupta împotriva păgânismului, ajungându-se la interzicerea oricărui cult păgân: printr-un decret din anul 392, Teodosie I interzicea definitiv libaţiile, ofrandele de parfum, atârnarea de coroane la temple sau statui, oracolele, etc. Cei care nu respectau acest edict erau acuzaţi de crimă de les-majestate şi de sacrilegiu. În acest context a încetat în anul 394, celebrarea Jocurilor olimpice, fiind transferate de la Olympia cele mai importante monumente păgâne, între care şi faimoasa statuie a lui Zeus, executată de Phidias. În anul 396 au fost interzise misterele de la Eleusis. Astfel religia tradiţională păgână pierdea orice drept legal de exprimare, Imperiul devenind în mod oficial creştin. A existat însă o singură excepţie: cea a evreilor, care-şi conservau libertatea de cult. De asemenea, singura instituţie păgână pe care Teodosie I a cruţat-o a fost Academia din Atena.

Severitatea acestor măsuri politice, a declanşat o reacţie din partea păgânilor. Uzurpatorul Eugen, ajuns la putere în Gallia prin intermediul lui Arbogastes (392), în momentul în care a preluat controlul asupra Italiei în primăvara anului 393, a căutat, chiar dacă era creştin, să se reconcilieze cu păgânii prin restituirea bunurilor acestora şi prin restabilirea cultelor interzise. La Roma altarul Victoriei a fost reinstalat în Senat. După victoria lui Teodosie I asupra lui Eugen, în septembrie 394, toate aceste măsuri au fost reportate, iar interdicţiile din anul 392 puse în aplicare şi în Italia.



[1] Pierre MARAVAL, op. cit., pp. 21-22.

[2] Lector dr. Adrian GABOR, art. cit. , p. 211. Pentru problema complexă a raportului dintre Biserică şi Stat în secolul al IV-lea, cu referire specială asupra modelului teodosian recomandăm teza de doctorat a Lect. Dr. Adrian GABOR, L’Eglise et l’Etat au temps de Théodose le Grand (379-395), redactată şi susţinută la Facultatea de Teologie Catolică a Universităţii de Ştiinţe Umaniste din Strasbourg (în curs de apariţie în limba română).

Category: Istoria Bizantului | Added by: PortalOrtodox (2011-12-28)
Views: 188 | Tags: Bizant, dreapta credinta, inceputul crestinismului, Ortodoxie, cursuri, istoria bizantului, teologie istorie, Istoria Bizantului online, referat | Rating: 0.0/0
Total comments: 0
Only registered users can add comments.
[ Sign Up | Log In ]
Site menu
Log In
Search
Site friends
Link exchange

Scheme electronice

Statistics

Total online: 1
Guests: 1
Users: 0
Copyright MyCorp © 2016