Actele de stabilire a subiectului dreptului de proprietate a bunurilor sau averilor bisericeşti - Drept Canonic - Arhiva ortodoxa - Portal ortodox,rugaciuni,acatiste,predici,pastorale

Monday, 2016-12-05, 11:35 PM
Logged in asGuest | Group "Guests"WelcomeGuest| RSS


Arhiva ortodoxa

Home » Articles » Drept Canonic

Actele de stabilire a subiectului dreptului de proprietate a bunurilor sau averilor bisericeşti

În privinţa stabilirii dreptului de proprietate asupra bunurilor bisericeşti, în trecut a existat controversa – neîntemeiată – şi rezultată din puţina înţelegere a naturii şi rostului sau misiunii Bisericii, ca şi din puţina înţelegere a caracterului şi rosturilor bunurilor bisericeşti.

Astfel se spunea că subiectul dreptului de proprietate, adică proprietarul averii bisericeşti ar fi fie Biserica în general, fie oficiul local (parohial), teritorial sau central, reprezentat de organele respective. Acest mod de a înţelege lucrurile a căutat justificare în părerea eronată a susţinătorilor acestor teorii, potrivit cărora că în unele legi romane şi bizantine ar fi arătate ca subiecte ale averii bisericeşti sau ca subiecte ale dreptului de proprietate unele instituţii şi fundaţii, independent de persoanele care lucrează sau beneficiază de acestea. Dar aşa după cum calitatea de persoană juridică s-a recunoscut întotdeauna bisericii locale (parohia) în calitate de comunitate sau obşte parohială, formată din credincioşi, laici şi mireni, ca şi celelalte unităţi teritoriale ale Bisericii, iar de la o vreme şi mănăstirilor, ca obşti de călugări, iar nu ca simple instituţii sau oficii, este firesc să se facă distincţiile cuvenite şi să se recunoască atât instituţiilor, fundaţiilor, unităţilor locale parohiale, celorlalte unităţi teritoriale şi centrale şi mănăstirilor calitatea de subiecte ale dreptului de proprietate, fiecăreia în conformitate cu natura sau specificul lor, deoarece bunurile bisericeşti nu sunt create nici de oficii, nici de Biserică în general, nici în alt chip, ci sunt create de munca membrilor unei anume biserici sau unităţi bisericeşti, a comunităţii credincioşilor, clerici şi mireni, care le pun la dispoziţia bisericii lor în scopul de a servi ca auxiliare indispensabile lucrării acesteia.

În consecinţă, deşi membrii comunităţii bisericeşti, organizată ca unitate bisericească cu patrimoniu propriu, contribuie materialiceşte la susţinerea Bisericii, aceasta nu atrage după sine dreptul de posesiune asupra averii create de ei şi cu atât mai puţin dreptul să dispună independent de aceasta, ci pot face acest lucru numai cu aprobarea autorităţii bisericeşti care are supravegherea supremă peste fiecare biserică locală în parte. La fel nici epitropul, care este delegat să administreze averea bisericii locale, parohiale, nu poate fi considerat ca proprietar al averii încredinţată lui spre administrare.

De aici rezultă că potrivit dreptului canonic ortodox fiecare biserică locală în parte, parohia, protopopiatul, eparhia, patriarhia este subiect al proprietăţii asupra acelor părţi ale averii generale a Bisericii. Fiecare unitate bisericească în parte are drepturile şi îndatoririle unui posesor de drept şi reprezintă pentru sine singură şi faţă de un al treilea, o persoană juridică, conform canoanelor 24 şi 25 ale Sinodului de la Antiohia[1].

Dreptul de proprietate al fiecărei unităţi bisericeşti asupra averii ei s-a încetăţenit în viaţa bisericească în aşa fel încât, conform canonului 134 al Sinodului de la Cartagina, s-a ajuns să se interzică episcopului să întrebuinţeze averea unei biserici, ca unitate bisericească parohială în cadrul eparhiei sale – pentru scopurile alteia – chiar dacă ambele biserici (parohiile) erau sub jurisdicţia aceluiaşi episcop, ca părţi constitutive ale aceleiaşi eparhii[2].

În consecinţă, potrivit doctrinei canonice a Bisericii, prevăzută şi în canoanele 24 şi 25 ale Sinodului de la Antiohia, subiect al dreptului de proprietate al averii bisericeşti este fiecare biserică locală ca unitate bisericească cu patrimoniul propriu şi unităţile bisericeşti teritoriale şi centrale, în măsura în care li se recunoaşte calitatea de persoane juridice.



[1] Arhid. prof. dr. Ioan N. Floca, Canoanele…, p. 202; Vezi şi Dr. Nicodim Milaş, Canoanele…, vol. II, part. 1, p. 79-81.

[2] Arhid. prof. dr. Ioan N. Floca, Canoanele…, p. 240; Vezi şi Dr. Nicodim Milaş, Canoanele…, vol. II, part. 1, p. 191.

Category: Drept Canonic | Added by: PortalOrtodox (2012-01-02)
Views: 168 | Tags: curs, canoane, rindueli bisericestidespre dreptul , Ortodoxie, referat, drept canonic online | Rating: 0.0/0
Total comments: 0
Only registered users can add comments.
[ Sign Up | Log In ]
Site menu
Log In
Search
Site friends
Link exchange

Scheme electronice

Statistics

Total online: 1
Guests: 1
Users: 0
Copyright MyCorp © 2016