|
, a şcolilor teologice precum şi a mănăstirilor.
Toate actele prin care se crează aceste instituţii sunt acte de administraţie
bisericească instituţională, cuprinse într-o seamă de canoane, în unele
rânduieli cu caracter cutumiar, precum şi în legiuirile mai noi privitoare la
organizarea şi conducerea Bisericilor locale.
În legătură cu întemeierea
mănăstirilor, canoanele prevăd că nimeni nu poate întemeia mănăstire fără
binecuvântarea episcopului competent (can. 4 IV ec.; 17 VII ec.; 1 I-II); că
mănăstirile stau sub stricta supraveghere a episcopului eparhiot (can. 4 şi 8
IV ec.); şi că episcopul care zideşte mănăstire în paguba episcopiei să fie
supus cercetării cuvenite (can. 7 I-II).
În strânsă legătură cu
actele de acest fel, mai amintim ca acte de administraţie bisericească
instituţională şi acelea privitoare la zidirea bisericilor sau locaşurilor de
cult. În privinţa acestora, în canoane se cuprind următoarele norme principale:
Bisericile să se
târnosească numai având sfinte moaşte (can 31 apostolic; 4 IV ec.; 31 VII ec.;
5 Antiohia; 83 Cartagina). Părinţii Sinodului VII ecumenic, prin canonul 7,
dispun ca în toate bisericile care s-au
consacrat fără sfinte moaşte ale mucenicilor să se pună într-însele odacă cu
obişnuita rugăciune. Iar cel ce va consacra vreo biserică fără sfintele moaşte
să se caterisească, ca unul care a călcat tradiţia bisericească”.
De asemenea, s-a stabilit că preotul poate sfinţi temelia bisericii (can. 31
apostolic; 18 IV ec.; 31 VI ec.; 31 Nichifor Mărturisitorul). S-a interzis apoi
ca în biserică sau în curtea bisericii să se facă ospătărie, iar cel ce va face
acest lucru să fie afurisit (can. 74 şi 76 VI ec.; 28 Laodiceea; 42 Cartagina).
Se precizează că nu trebuie să se facă ospeţe şi agape, nici să se locuiască
(can. 73 apostolic; 74, 76 şi 97 VI ec.), nici să se bage animale în biserică
sau în curtea bisericii (can. 88 VI ec.). Se opreşte negoţul în curtea bisericii
(can 73 apostolic; 74 VI ec.). Bisericile pângărite de eretici să fie luate în
folosinţă de ortodocşi, numai după ce s-a făcut aici rugăciunea cuvenită
(Sfântul Teodor Studitul, Răspuns la
întrebarea a IV-a).
| 
