Consumul alimentelor ce
contin gene provenind de la insecte, pesti si animale pot provoca
efecte imprevizibile în organism, insuficient studiate.
În ultimii ani, medicii se confrunta tot mai des cu sindroame alergice
noi datorita cresterii toxicitatii alimentelor. Genele nou inserate pot
produce proteine la care unii oameni au alergii. Cele mai frecvente
alergii sînt fata de lapte, oua, peste, soia, cereale.
Alimentele procesate prin inginerie genetica, adeseori apar pe piata
fara o informare adecvata a consumatorilor. Printre companiile care
utilizeaza ingredienti modificati genetic se enumera companiile ce
produc: ciocolata: Cadbury, Hershey's, Mars, Snickers, Twix, Milky Way;
bauturi racoritoare: Coca-Cola, Sprite, Pepsi Co, 7 Up, Nesquik, Nestle;
orez: Uncle Beans; sosuri: Knorr; ceaiuri: Lipton; biscuiti: Parmalat.
Prezenta genelor-marker poate declansa cresterea rezistentei la
antibiotice, în special la kanamicina, ampicilina. Numerosi microbiologi
considera ca anumite gene-marker confera rezistenta la anumite familii
majore de antibiotice si la antibiotice care cunosc o înflorire a
utilizarii lor. Acestia considera ca fiind posibil transferul unor
astfel de gene de la planta la om, via bacteriile tubului digestiv.
Persista ideea, în mediile stiintifice, ca ADN-ul din alimentele
modificate genetic pot patrunde în genomul uman. Este putin probabil,
dar nu imposibil. La sfîrsitul anilor '80, milioane de oameni, cei mai
multi din America de Nord, si-au suplimentat dieta cu L- triptofan,
aminoacid esential în orice dieta normala. Triptofanul se produce prin
fermentatia berii, folosind culturi microbiene specifice. Compania SHOWA
Denko K. K. a inserat, în mod artificial, gene, în genomul unei specii
bacteriene, în scopul crester culturii de triptofan. Rezultatul a fost
ca, în 1989, între 5000 si 10.000 de persoane din America de Nord
sufereau de o boala neobisnuita numita EMS (eosinophilia myalgia
syndrome), provocata de triptofanul firmei SHOWA Denko.
În decurs de cîteva luni, zeci de persoane au murit iar unele au fost mutilate.
Cazurile de îmbolnavire au scazut atunci cînd utilizarea acelui
triptofan a fost restrictionat. Numarul total al persoanelor decedate nu
se cunoaste cu exactitate, dar în S.U.A. a ajuns la cîteva sute (Mann
L. R. B. et colab).
O soia îmbogatita în metionina, prin transferul unei gene de la nucile
de Brazilia (Bertholletia excelsa), s-a dovedit periculoasa pentru
consumul uman. S-au înregistrat alergii grave la persoanele care au
consumat aceasta varietate de soia. Se cunoaste ca plantele de soia
rezistente la erbicide produc nivele sporite de fitoestrogeni, ceea ce
ar presupune un risc pentru populatiile la care soia reprezinta o mare
parte a dietei, cum sînt japonezii (Duca M. si colab.).
Fitoestrogenii sînt similari cu hormonii estrogeni animali care regleaza
diferentierea sexuala, metabolismul calciului, sistemul imun,
coagularea sângelui.
De asemenea, ar putea sa apara efecte secundare, cu totul imprevizibile,
deoarece transgenele se insera la întîmplare în genomul
organismului-gazda, fapt ce ar putea întrerupe secventele de exprimare
ale genelor învecinate, activînd sau inactivînd cai metabolice
neprevazute, conducînd la formarea de produsi celulari necunoscuti.
EFECTE PERICULOASE ASUPRA MEDIULUI
Referitor la mediu, ingineria genetica poate aduce serioase prejudicii:
poluare genetica, prin transferul orizontal de gene,de la speciile de
cultura la speciile salbatice înrudite (Lean G. et colab.); raspîndirea,
pe cale naturala, a semintelor si a polenului transgenic; aparitia unor
specii de buruieni rezistente la erbicide (ACRE, 1998); dereglarea
balantei ecologice; pierderea biodiversitatii recoltelor; retinerea
toxinelor, în special ale celor Bt, în tesuturile erbivorelor, cauzînd
efecte nocive asupra sanatatii acestora si implicit, a noastra, a
consumatorilor de carne.
Doctorul Mae-Wan Ho, de la Institute of Science in Society, declara ca,
cerealele modificate genetic nu sînt nici necesare, nici benefice.
"Miracolul" culturilor create prin inginerie genetica nu s-a
materializat. Culturile modificate genetic au dus la cresterea
buruienilor tolerante la erbicide si la aparitia de insecte parazite,
Bt-rezistente. Mai mult, erbicidele cu spectru larg au distrus, fara
discriminare specii salbatice si se dovedesc a fi toxice pentru animale.
Produsul Glufosinate duce la malformatii congenitale la mamifere iar
Glyphosate este asociat cu limfomul non-Hodgkin. Culturile M.G. cu
Bt-toxine distrug insecte folositoare ca albinele si insecte neuroptere
iar polenul de la porumbul Bt este letal pentru fluturii-rege
(http://www.colostate.edu/TransgenicCrops).
Conform Programului Alimentar al ONU, pe planeta exista suficienta
hrana, excedentara chiar, pentru a hrani populatia globului. Recolta
mondiala de cereale acopera, din plin, nevoile generate de cresterea
populatiei, începînd cu 1980, dar cu toate acestea, peste un miliard de
locuitori ai Terrei sufera de malnutritie.Acest lucru este calculat de
monopolul cîtorva corporatii, adepte ale globalizarii. Aceste corporatii
controleaza deja 75% din afacerile mondiale cu cereale.
CONCLUZII
Asa zisa valoare nutritionala îmbunatatita a culturilor MG, nu este
decît o
poveste frumoasa menita sa ademeneasca credulii. Cauza principala a
malnutritiei pe glob este substituirea cu monoculturi industriale a
culturilor diverse oferite de sistemul traditional. Practica agricola
intensiva distruge nutrientii din sol, saracind culturile si nu
îmbogatindu-le.
Nici o tehnica a ingineriei genetice nu poate remedia situatia. Numai
revenirea la metodele traditionale de cultivare si la biodiversitatea
agricola poate îmbunatati acestlucru.
Noi evidente indica faptul ca ADN-ul transgenic, din praful si polenul
provenit din culturi MG, se poate raspîndi la organismele din mediu,
inclusiv la om.
În raportul sau interimar, din mai 1999, British Medical Association
cheama la un moratoriu pe termen nelimitat, asupra aplicarii culturilor
MG, pîna cînd nu se lamuresc problemele legate de posibila aparitie a
unor noi alergene, raspîndirea rezistentei la antibiotice,impactul
asupra mediului, efectul ADN-ului transgenic asupra sanatatii
organismului. La acest moratoriu au aderat peste o suta de specialisti
din douazeci de tari, care au semnat World Scietists Statement pentru
interzicerea comercializarii OGM în scop alimentar, a diseminarii
acestora în mediul înconjurator si pentru continuarea si dezvoltarea
cercetarilor privind evaluarea riscurilor.
Cercetarile genetice au aratat ca multe boli specifice plantelor,
animalelor sau omului îsi au originea în mici imperfectiuni ale codului
genetic. Ne putem imagina cît de grave pot fi efectele secundare si
accidentele în cazul tuturor acestor tehnologii care se joaca cu ordinea
si echilibrul atît de fragil al celulelor vietii.
Un fapt îmbucurator este acela ca, în timp ce culturile MG îsi
demonstreaza, rînd pe rînd, ineficacitatea, pe glob se dezvolta si
prinde teren ideea de agricultura ecologica, atît în lumea a treia cît
si în Europa si America de Nord.
Principiile de baza ale agriculturii ecologice constau în eliminarea
oricarei tehnologii poluante, utilizarea economica a resurselor
energetice convetionale, sustinerea si ameliorarea fertilitatii naturale
a solului, principii care, aplicate, ar constitui o baza pentru
salvarea biodiversitatii, mentinerea echilibrului ecologic natural si,
totodata, sansa noastra pentru viitor. Uniunea Europeana doreste ca, în
anii care vor urma, alimentele ecologice, adica produsele agricole
obtinute fara îngrasaminte chimice, sa predomine în alimentatia din
lume. Acest impact s-a resimtit si în S.U.A., unde, în jur de patru
procente din alimentele produse sînt de origine organica (Pretty J.).
Cel mai mare experiment din istoria umanitatii a început odata cu aceste
industrii irationale si aberante iar terenul pe care se experimenteaza
este însusi sistemul ecologic de care depinde viata terestra.
Mai normal ar fi, sa beneficiem de roadele unei stiinte independente,
care sa se ocupe de gasirea unor solutii cu adevarat viabile la
problemele care framînta omenirea si nu sa coalizeze cu o industrie
tehnologica al carei unic scop este sa se vânda.