Bulgaria, a carei civilizatie a stralucit din nou sub domnia lui Ioan (sau Ivan) Alexandru (1331 - 1371), a cunoscut si ea o activitate picturala destul de intensa. Din nefericire majoritatea monumentelor pictate - si inca dintre cele mai insemnate - au disparut ca urmare a distrugerilor efectuate de turci, pe care fertilitatea solului, mai mare decat in Serbia si in Macedonia, i-a indemnat sa se statorniceasca pe acest meleag devenind coloni. Noii sositi ii alungara pe locuitori de pe ogoarele lor si refolosira la constructiile lor materialele edificiilor mai vechi.
Frescele din manastirea Zemen, zidita prin anii 1354 si urmatorii de catre despotul Dejan, si cele de la Ljutibrod apartin unui curent de arta monastica, provincial si popular, pe care Andre Grabar l-a numit de "traditie arhaica ". Intr-adevar, el prelungeste arta de aceeasi inspiratie, intilnita mai inainte in Cappadocia, in Grecia propriu-zisa si in Italia meridionala. Aici ca si acolo se vadeste o mare inclinatie spre naturalismul narativ, un desen mai atent la expresivitate decat la eleganta, chipuri late si pline, figuri inghesuite pe suprafete inguste, subiecte insiruindu-se in frize continui in loc sa fie separate in panouri rectangulare.
Dar mai exista de asemenea, mai ales in bisericile zidite si decorate din initiativa tarului si a inaltilor dregatori de la curtea sa, opere ingrijit executate, care au suferit o puternica influenta a Constantinopolului. Vom cita ca principale exemple cele doua bisericute rupestre din apropiere de Ivanovo (dintre care una cel putin, si cea mai importanta - Tarkvata - este ctitoria lui Ioan Alexandru) cupolala si ahsida bisericii Sfantul Gheorghe de la sofia, si biserica Sfintii Petru si Pavel de la Tarnovo.
In ansamblu se remarca o factura rapida si sigura de mijloacele sale, un desen ferm si plin de nerv, un modeleu al trupurilor si al draparilor realizat prin contraste, un simt al compozitei ritmate si limpede organizate si, atunci cand subiectul se preteaza, o predilectie pentru expresia dramatica. Mai multe amanunte deriva din modele existente la sfarsitul antichitatii. Astfel, la Ivanovo, pe fundahirile de arhitecturi sunt desenati atlanti, in picioare sau ghemuiti, care sustin o coloana sau un antablament. In anumite scene, mai cu seama in Sarutul lui Iuda, personajele atletice, invesmantate in tunici exomis, sunt vadit luate din repertoriul artei antice. Aceste picturi apartin acelei faze din arta de la Constantinopol, care la Mistra a dat frescele bisericilor Hodighitria din cartierul Brontochion si Peribleptos, acea faza pe care a cunoscut-o si Teofan Grecul in cursul anilor sai de ucenicie si ai primelor creatii in capitala Imperiului.
