Bine sfatuit la vreme de rastriste de catre Daniile din Voronet, Stefan
cel Mare si Sfant hotaraste, drept multumire, inaltarea unei manastiri
care sa fie loc sfant de rugaciune. Constructia s-a savarsit in trei
luni si trei saptamani ale anului 1488. Incat de la inceput a fost
binecuvantata de calugari cu aleasa viata duhovniceasca, in vremea Sf.
Cuvios Daniil Sihastru fiind o adevarata lavra a isihaismului romanesc.
Viata monahala s-a intrerupt in anul 1785 dupa anexarea Bucovinei la
imperiul Habsburgic si s-a reluat la 1 aprilie 1991, de data aceasta cu
obste de calugarite sub staretia Stavroforiei Irina Pantescu. Tanara
obste se straduieste sa imbine armonios rugaciunea cu munca in
gospodarie, in camp, in atelierul de pictura si indrumarea
vizitatorilor.
Arhitectura: Forma initiala mai poate fi vazuta in tabloul votiv: asezata pe un soclu
de piatra, cu turla inaltata pe o baza patrata pentru a-i accentua
zveltetea, elanul catre inaltime. Exonarthexul i-a fost adaugat in 1547
la initiativa mitropolitului Grigorie Rosca, considerat al doilea ctitor
al bisericii.
Asa cum se infatiseaza astazi, Voronetul reprezinta unul dintre primele
monumente moldovenesti creatoare de stil propriu, sinteza originala de
elemente bizantine (plan treflat cu turla pe naos), gotice (tendinta de
elansare a edificiului, arcurile frante la chenarele usilor si
ferestrelor, prezenta contraforturilor) si strict autohtone (turla pe
patru arcuri si baza stelata, ocnite sub cornisa, arcade oarbe la
abside, friza si discuri smaltuite).
Pictura interioara: Naosul si altarul pastreaza ansamblul iconografic din vremea lui Stefan
cel Mare: bine adaptat spatiului, armonios, cu personaje impunatoare,
oranduire scenica mai putin obisnuita in Moldova (Patimile lui Iisus, in
naos), compozitii neintrecute prin sobrietate, vigoarea gesturilor si
formelor (Intrarea in Ierusalim, Rugaciunea de pe Muntele Maslinilor, in
conca), elemente ce vadesc apropierea de mediul real, patetic uman
(Coborarea de pe cruce, Sfantul Teodor, tabloul votiv).
Pictura pronaosului, ulterioara, alterneaza ornamente si figuri ce vor
sa faca parca legatura cu exteriorul, trecand totusi prin pridvor unde
Calendarul bisericii dar mai ales Sfantul Ilie se bucura de o prospetime
stangace cu o nota de umor anuntatoare cumva a icoanelor pe sticla
transilvanene (sec. XVIII-XIX). Pictura exterioara: se datoreaza aceluiasi Grigore Rosca, eruditul
teolog care a urmarit personal realizarea operei calugarilor-zugravi
anonimi.
Rezultatul a fost exceptional: Judecata de Apoi ocupa tot peretele de
apus intr-o uriasa compozitie pe cinci registre, unica in arta
orientului crestin; specialistii o considera prin amploare, stiinta
efectului decorativ si stralucirea policromiei, superiora compozitiilor
de la Athos si celor de la Camposato (Pisa), demna de a fi alaturata
Capelei Sixtine din Roma, mozaicurilor geamiei Khrie (Istambul),
imaginilor de la San Marco (Venetia), din Siena, Assisi, Orvieto.
Originalitatea artistului consta in curajul sau de a introduce in scena
instrumente muzicale moldovenesti (bucium, cobza), peisaj local,
stergare, vesminte populare - totul pe un fond albastru ce a nascut in
sintagma 'albastru de Voronet' egala verdelui Veronese si rosului
Titzian.
Peretele de sud este ocupat de Arborele lui Ieseu si filozofi antici,
portrete socotite capodopere. Langa intrare sunt chipurile fauritorilor
istoriei manastirii: Sf. Daniil Sihastrul si mitropolitul Grigorie
Rosca. Pe abside, conform regulei impamantenite, Cinul aduna zeci de
figuri intr-un adevarat alai. Pe cat a mai ramas din peretele nordic
nespalat de ploi, Adam ara, Eva toarce lana (Facerea lumii), in vreme ce
Zapisul lui Adam si Vamile Vazduhului inseamna de fapt legende
folclorice. Jilturile si o parte din strane apartin secolului al
XVI-lea. Daruite de Stefan cel Mare si trase cu mestesug, doua
clopotnite evoca numele marelui voievod...
Expresie artistica a dreptei noastre credinte, a rafinamentului si
gustului pentru frumos ale neamului nostru, Sf. Manastire Voronet
indeamna la reculegere, incanta inima si mintea privitorului ce ajunde
la noi din toate colturile lumii.
Manastirea Sucevita Manastirea este ctitorie a boierilor Movilesti. In 1584 se considera
incheiate lucrarile efectuate la biserica, o data cu urcarea pe tron in
1595 a lui Ieremia Movila incepand adevarata epoca de prosperitate
pentru acest lacas monahal.
Muzeul manastiresc de astazi adaposteste - printre multe obiecte de
cult de mare valoare artistica - un numar de broderii foarte vechi
(epitaf din sec. al XV-lea, acoperamant, datand din 1493, cele ale
mormintelor lui Ieremia Movila - 1606 si Simion Movila - 1609 s.a.) sau
capsula de argint (1616) in care se pastreaza o suvita din parul doamnei
Elisabeta Movila taiata in momentul in care, incercand sa puna pe
tronul tarii pe fiul sau Alexandru, a fost capturata de turci. Acestia
au dus-o la Istambul, incluzand-o in haremul imperial. In ...
