 Ca forma, felonul liturgic a pastrat linia pelerinei romane, care era un fel de manta sau pelerina dintr-o singura bucata de stofa, de forma rotunda, fara maneci, acoperind tot corpul pana jos si avand la mijloc o deschizatura prin care se introducea capul. In biserica romano-catolica, vesmantul acesta si-a pastrat denumirea antica penula sau paenula, dar s-a modificat ca forma, fiind scurtata si taindu-i-se partile laterale pentru nu a stingheri miscarile bratelor. In Biserica Ortodoxa el a ramas mai fidel formei antice, fiind scurtat numai in fata, pentru a lasa mainile libere. Pana in sec. al XV felonul a fost vesmantul de deasupra atat al preotilor; cat si al arhiereilor de toate gradele (episcop, mitropolit, patriarh). Dupa cum marturiseste Sf. Simeon al Tesalonicului (+1429) felonul episcopal avea semn distinctiv drept podoaba o cruce; al mitropolitilor si al patriarhilor era facut dintr-o stofa cu model in polistavriontesatura sub forma de cruci si se numea polistavrion. Ierarhii din pictura bisericeasca veche apar imbracati in astfel de felon. In Biserica Ortodoxa de azi, felonul a ramas, ca vesmant liturgic numai pentru preoti. Ierarhii l-au inlocuit cu sacosul. Ca la toate vesmintele liturgice, la inceput si culoarea felonului era alba; mai tarziu a inceput a fii confectionat si din alte culori. In timpul Postului Mare se poata felon rosu, iar in Saptamana Mare sau a Sfintelor Patimi, ca si la slujbele funebre se poarta felon de culoare neagra, exprimand intristarea si plansul pentru Patimile Domnului. Felonul are aplicat pe spate o cruce inflorata, un chenar sau o iconita rotunda reprezentand chipuri sfinte (Maica Domnului, Mantuitorul ori un Sfant). Felonul simbolizeaza si mantia rosie cu care a fost imbracat Hristos in timpul Patimilor Sale. Faptul ca e larg si acopera tot corpul simbolizeaza si puterea atotcuprinzatoare a lui Dumnezeu cu care ii invesmanta pe preoti. |
|
Copyright MyCorp © 2013 
|
 |